|
|
|
|
|
|
soseta rosie
membru
Locatie: Romania,Bacau
Inregistat: 03/04/07
|
|
Oricat ar parea de deplasat la un asemnea nivel (si la asemenea pretentii), voi incepe draga cetitorule, cu o intrebare incuietoare: Cine/ce crezi tu ca este Dumnezeu? Parca te aud:''Pai cine sa fie, este Marele Eu sunt, Creatorul si Sustinatorul tuturor lucrurilor................ Bine, hai sa incercam altfel. Raspund eu si tu imi dai dreptate sau ma contrazici. Dumnezeu are un ochi de care nu te poti ascunde, este Cel care iti patrunde in intimitatea inimii si gandul ascuns. Ti-l doresti binevoitor si ti-e teama sa-l superi. Stiu ca incerci mari complexe de vinovatie, atunci cand crezi ca ''ai mers prea departe'', si ca ai vrea sa stii calea inapoi. De unde crezi ca stiu eu toate astea? Ca doar n-oi fi vreun profet ratacit printre muritorii de rand. Le stiu pentru ca, sa vezi minune mare, si eu simt uneori la fel. Stii de ce am inceput atat de nesuferit expunerea, intrebandu-te ca la scoala''Cine crezi tu...??''. Ca sa stabilim o conventie: nu ne formalizam, nu vorbim in cliseele pe care le avem pe limba, renuntam la pretiozitati si nu pretindem ca noi avem raspuns la toate intrebarile. Si atunci: cum sa faci pasi inapoi la Dumnezeu cand crezi ca ai mers prea departe? Inapoi sugereaza ca, initial, lucrurile au stat O.K., dar ca a intervenit o problema care a dezechilibrat legatura lui X cu Dumnezeu. Ce face X?
Isi asuma vina, nu se simte deloc confortabil in noul tip de relatie (deteriorata) cu Dumnezeu, asa ca vrea sa remedieze situatia si mai vrea ca totul sa devina ce si cum a fost la inceput. Am doua vesti: una buna si una neutra. Vestea buna este ca in Biblie scrie ca Dumnezeu a anticipat exact genul acesta de problema, in asemenea masura incat tema centrala a Bibliei este tocmai iertarea si reabilitarea tuturor celor care isi regreta greselile. Vestea neutra este ca nu poti sterge pur si simplu momentul de culpa pe care il regreti si nu te poti preface ca nu s-a intamplat nimic. De ce este aceasta o veste neutra? Pentru ca poti valorifica situatia nou creata in favoarea sau defavoarea ta. Daca iti asumi matur si onest responsabilitatea greselilor, atunci transformi neplacutul moment de slabiciune intr-un capital de experienta de care te vei sluji pe viitor penttru evitarea unor situatii similare. Daca insa te lasi coplesit din slabiciune sau din lasitate si eziti sa-ti faci o introspectie sincera, risti sa fii infrant la fiecare confruntare cu ecourile greselii tale. Care sa fie motivul real al cautarii asidue a raspunsului la intrebarea: ''Care sunt pasii impacarii cu Dumnezeu dupa ce I-am iesit din voie?''
In cele mai multe cazuri, este vorba de disconfortul generat de un soi de teama mistica legata de orice abatare deliberata de la calea cea buna, abateri pe care noi le numim conventional pacate. Teama cu substrat religios este uneori izvorul unor mici sau mari acte legate de zona sacrului, mai usor de definit ca superstitii decat ca fundamental religioase. Este,de pilda, cazul citirii zilnice a textului din Biblie, conform planificarii dictate de calendarul din perete, vazute ca datorie a carei neglijare atrage masuri punitive din partea lui Dumnezeu. Iata de ce am optat pentru un inceput al dezbaterii pornind de la intrebarea cine crezi ca este Dumnezeu? Raspunsul la aceasta intrebare formeaza viziunea cadru pe care se vor grefa toate celelalte elemente constitutive ale fiintei religioase. Pornind de la aceasta premisa, incepem descodoficarea......
In cautarea unor concluzii generale, ne vedem obligati sa ne asumam generalizarea ca metoda de investigare, cu toate riscurile pe care alegerea noastra le comporta si asumandu-ne (in subsidiar) adevarul Bibliei despre caliatea unica a fiecarui om. Capitolul iertare este doar unul (si nu cel mai important) dintre multe altele care tin de relatie tata-fiu. Se contrazice astfel excesul de preocupare fata de tema iertarii, cu atat mai mult cu cat dilema iertat sau nu paralizeaza si devine preocuparea exclusiva a multor semeni crestini. Iertarea este actul intial si perpetuu acordat de Dumnezeu celor care isi intorc cu demnitate, curaj si hotarare vietile spre El.
Scopul divin in restaurarea omenirii depaseste cu mult faza iertarii de pacat. Iertarea este premisa reabilitarii, a reustaurarii imaginii complete a omenescului pur, iesit din mana Creatorului, a umanului - Imagine a lui Dumnezeu. Educatia de o viata, numita dogmatic sfintire, ar trebui sa fie preocuparea majora a celor convertiti. Atata timp cat intreaga energie spirituala este cheltuita in jurul dilemei iertat sau nu, alte aspecte vitale ale cresterii omului nou nascut in spirit sunt neglijate, cu efecte dintre cele mai neplacute pe termen mediu si lung. Am trasat intentionat o pista falsa la inceputul dezbaterii, doar pentru a face evidente pericolele ce decurg din gresita intelegere a atitudinii lui Dumnezeu fata de om. Dumnezeu este altceva decat un ochi a-toate-panditor, altceva decat deconspiratorul faptelor noastre care ne fac sa rosim. Revenind la imaginea paradigmatica TATA-FIU: Tatal nu isi vrea fiul ratacitor prin hatisurile greselilor, dar nici prin ale nesfarsitelor complexe de vinovatie. Parintele iarta bucuros atunci cand vede ca fiul isi regreta greseala si da dovada matura si hotarata a consecventei sale pe caile bune. Cum sa te intorci la Dumnezeu cand simti ca ai mers prea departe? Ca TATAL tau! Si inca ceva: intoarce-te asa cum ai vrea sa se intoarca la tine fiul tau cel gresit.
Relatia este cheia iertarii.
Ultima modificare de soseta rosie (05/04/07 10:26)
|
|
04/04/07 22:38
|
|
|
soseta rosie
membru
Locatie: Romania,Bacau
Inregistat: 03/04/07
|
|
imi pare rau ca mesajul meu a fost obositor datorita prescurtarilor si nearanjarii in pagina.sper ca pe parcurs sa scriu mesajle cat mai putin obositoare din punctul acesta de vedere!iti multumesc ca m-ai facut atenta asupra acestui mic amanunt!
|
|
05/04/07 10:52
|
|
april
admin forum
 Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05
|
|
soseta rosie a scris:
imi pare rau ca mesajul meu a fost obositor datorita prescurtarilor si nearanjarii in pagina.sper ca pe parcurs sa scriu mesajle cat mai putin obositoare din punctul acesta de vedere!iti multumesc ca m-ai facut atenta asupra acestui mic amanunt! |
Am inlocuit eu primul mesaj cu cel "corectat" de tine  . Si am mai pus cate un spatiu dupa semnele de punctuatie .
Ma bucur ca nu te-au suparat remarcile noastre si ca ti-ai corectat singura mesajele .
_______________________________________
Every Day Brings New Blessings
|
|
05/04/07 11:44
|
|
giany
membru
 Locatie: ROMANIA
Inregistat: 18/05/07
|
|
bati la usa si astepti sa se deschida...e ca o vizita pe care o faci la cineva...mai rau este cand EL nu vrea sa fie ACASA!!!
Ultima modificare de giany_v (14/08/07 13:36)
_______________________________________
smile, pray, love ... it will help you to enjoy life more ...
|
|
19/06/07 15:17
|
|
|
sytri
membru
Locatie: dincolo de zare...
Inregistat: 18/08/07
|
|
cum te inorci la el?...
v-ati gandit ca sunt unii care nu au plecat de acolo si nu vor sa ajunga la Dumnezeu...?
_______________________________________
Azi??? ...doar o poarta spre maine
|
|
31/08/07 10:51
|
|
Joseph7
membru
 Inregistat: 02/03/07
|
|
Mai devreme sau mai tarziu toti se vor infatisa inaintea Lui Dumnezeu: unii ca fii ai Lui, altii sa isi primeasca rasplata incapatinarii si respingerii lor fata de Dumnezeu. M-am gandit de mai multe ori, nu numai o data ca sunt multi care nu vor sa ajunga la Dumnezeu. Fiecare are libertatea sa aleaga, dar vor suporta consecinta alegerii lor.
Ultima modificare de Joseph7 (03/09/07 01:44)
_______________________________________
Dar cei ce se incred in Domnul isi innoiesc puterea, ei zboara ca vulturii; alearga si nu obosesc, umbla si nu ostenesc.
|
|
03/09/07 01:44
|
|
Gabriella
membru
 Locatie: Transylvania
Inregistat: 01/08/07
|
|
sytri a scris:
cum te inorci la el?...
v-ati gandit ca sunt unii care nu au plecat de acolo si nu vor sa ajunga la Dumnezeu...? |
Acel El la care se face referire este însuşi Creatorul Divin! El fiind Olarul tuturor oamenilor (al lutului, al creaturilor). Deci cu toţii avem acelaşi punct de pornire: inima lui Dumnezeu! Vrem sau nu să recunoaştem, El s-a investit în noi! Acum, noi alegem să fim asemenea fiului risipitor sau NU. ÃŽn pilda fiului risipitor, Isus Cristos ne vorbeşte despre o taină: risipa de dragoste pe care tatăl o manifestă faţă de fiul său. De aici se înţelege că atât cel plecat de acasă cât şi cel rămas au avut aceeaşi atidudine faţă de tatăl lor: lipsă de respect, de recunoştinţă dar cel mai dureros ... de dragoste!
Cel mai tânăr îşi ia "lumea în cap", dar se întoarce in final LA TATAL SĂU.
Fiul cel mare, în schimb, revoltat, indignat de reacţia tatălui său, alege să fie un rebel, un răzvrătit şi să nu intre în casă. La insistenţele şi rugăciunea tatălui său, fiul îi aruncă cu dispreţ: "Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atâţia ani!"(nu ca un fiu) reproşÃ¢ndu-i totodată că nuni-a dat nici măcar un ied (din ceea ce era al tatălui) să se veselească cu PRIETENII LUI, nu cu familia sa, aşa cum a procedat tatăl.
Deci poţi să fii plecat sau în casă, dar tot pierdut. Fiul cel mare este banul pierdut în casă. Este al tău, dar nu te poţi folosi de el. Putem alege să fim rătăcitori în afara casei sau chiar în interiorul ei. Dar tot risipitori ne numim... Noi suntem ai lui Dumnezeu, DAR EL SE POATE FOLOSI DE NOI? Avem noi o relaţie cu El? Sau relaţia noastră este ruptă? (morţi în păcatele noastre) Indiferenţa noastră, respingerea noastră, lipsa de recunoştinţă faţă de dragostea Tatălui Ceresc ar trebui să ne dea de gândit...
Ultima modificare de Gabriella (08/11/07 10:10)
_______________________________________
"Cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun."
1Tes. 5:21
|
|
25/10/07 19:29
|
|
Ammy28
membru
 Locatie: Mures,Romania
Inregistat: 20/10/05
|
|
Shosetuzta,imi place subiectul:-))
Eu cred ca te intorci la El simplu.Asa cum te-ai departat.
Noi ne nastem in pacat.Este stilul nostru de viata.Il practicam,ne-am obisnuit cu El,si ne place.Unele mai mult ca altele.
Apoi,intr-o zi,Dumnezeu ni se descopera.Aha...deci asta era ! Asa esti Tu! Asa este viata !.Si noi aflam care este genul de viata adevarat.
Povestea noastra seamana cu a fiului de imparat,care a fost rapit de cersetori,si invatat sa cerseasca si sa faca raul.Si intr-o zi,tatal sau,imparatul, il gaseste.Il aduce in palat.Dar,desi in el a ramas o faramita de regalitate,a invatat cersetoria.Si? Ce-i va face taica-sau? Il va scoate pe usa afara,strigandu-i ca e prost,miroase urat,si ii e scarba de el? Cum sa faca asa ceva? E fiul lui,inima lui,dragostea lui,bucata din el.Asa ca il reinvata tot ce trebuia sa stie si a uitat intre hoti si cersetori...
Pana ne-am intors la El,noi am practicat pacatul ca stil de viata.Practica repetata a unor lucruri naste obiceiuri.Obiceiurile nasc un caracter.
Si atunci ce e de facut?
Pai face El.Ne naste din nou.Si viata aceasta-Duhul Sfant-viata lui Isus Cristos,este in noi.Si noi o traim.Practicam lucrurile Lui.Si in noi,iata ca se dezvolta alte obiceiuri.Alt caracter.
Si apoi,este Biblia.Acolo scrie negru pe alb ce e viata-neprihanirea,si ce e pacatul-faptele firii-moartea.Si,catinel,catinel,crestem si noi,cu harul Lui,in sfintenie.
Un lucru cred ca trebuie evitat cand pacatuim.Exact ala care ne vine sa-l facem.Sa ne ascundem.De El,de oameni,de noi insine.Asta cred ca Ii frange inima.Si pe noi ne poate impietri.
Eu am fost foarte pasionata de filmele de groaza.Indeosebi cele cu vampiri.Vedeam ca vampirii stau in intuneric,si lumina soarelui ii face sa explodeze sau sa arda.Imaginea asta am avut-o mai tarziu referitor la pacatele mele.Daca le tin ascunse,capata putere.Peste mine.Dar daca le scot la lumina-puffff..explodeaza.Si isi pierd puterea.Fie ca El sa ne deschida ochii,ca sa vedem langa noi crestini maturi,prieteni,lideri,la care sa ne putem confensa.
Si sa alergam la El.Indiferent ce am facut.Sa-i cerem iertare si lumina,ca sa nu mai facem pacatul respectiv.Si daca il faci de 100 de ori.Poate ca la 101,deja nu-l mai faci.
_______________________________________
In adevar, legea Duhului de viata in Hristos Isus, m-a izbavit de Legea pacatului si a mortii(Rom 8:2)
|
|
01/09/08 15:30
|
|
|
Turcu Ovidiu
membru
Locatie: Arad, Romania
Inregistat: 16/06/09
|
|
Isa 55:7 Sa se lase cel rau de calea lui, si omul nelegiuit sa se lase de gîndurile lui, sa se întoarca la Domnul care va avea mila de el, la Dumnezeul nostru, care nu oboseste iertînd.
Si asta e pentru cel nemantuit. Cu cat mai mult pentru ce mantuit exista iertare.
Ultima modificare de Turcu Ovidiu (10/07/09 13:50)
|
|
10/07/09 13:49
|
|
Dorina
membru
 Locatie: Calarasi
Inregistat: 10/05/09
|
|
Daca ne gandim bine, toti am fost rai si nelegiuiti si ne-am intors la Dumnezeu. Aceeasi sansa o are fiecare. Trebuie doar sa aleaga sa se intoarca.
_______________________________________
Lucrurile dupa care alergi in viata nu te merita.
|
|
10/07/09 14:40
|
|
|
Turcu Ovidiu
membru
Locatie: Arad, Romania
Inregistat: 16/06/09
|
|
Un Crestin trebuie sa aiba curaj ca sa vina la Dumnezeu dupa ce a dat-o in bara, pentru ca deobicei se simte condamnat de numa. Desi nu trebie.
Tu, in schimb, ai acces liber la tronul de har al Lui Dumnezeu ca sa gasesti har si indurare care sa te ajute la vreme de nevoie (Evrei 4:16).
Ultima modificare de Turcu Ovidiu (10/07/09 16:05)
|
|
10/07/09 16:04
|
|
Old
Moderator
 Locatie: cluj
Inregistat: 18/01/08
|
|
Turcu Ovidiu a scris:
Un Crestin trebuie sa aiba curaj ca sa vina la Dumnezeu dupa ce a dat-o in bara, pentru ca deobicei se simte condamnat de numa. Desi nu trebie.
|
Adesea nu are acest curaj. Cine trebuie sa-l incurajeze? Sau sa-l judece?!
_______________________________________
Cunosti cu adevarat valoarea vietii in momentul in care viata atarna de un fir ce-i gata sa se rupa.
|
|
19/03/12 12:45
|
|
Sword
membru
 Locatie: Hunedoara Romania
Inregistat: 01/02/08
|
|
Turcu Ovidiu a scris:
Un Crestin trebuie sa aiba curaj ca sa vina la Dumnezeu dupa ce a dat-o in bara, pentru ca deobicei se simte condamnat de numa. Desi nu trebie.
|
Eu cred ca doar un crestin care SIMTE condamnarea se si intoarce la EL. Si ar fi bine sa "trebuiasca" sa simta cat mai multi condamnarea. Poate atunci ne-am trezi mai multi la realitate. Ii bine sa avem curaj sa ne intoarcem, dar si mai bine sa recunoastem cand avem DE LA CE sa ne intoarcem. Altfel nu se numeste decat tupeu si nesimtire...ceea ce face bine Eului(self-esteem-ului) si rau sufletului...D-zeu este intr-adevar bun, dar scopul Lui nu este sa nu ne mai simtim condamnati si judecati, ci sa nu mai fim in realitate asa...
Ultima modificare de Sword (19/03/12 20:23)
_______________________________________
Cu putina credinta poti muta muntii, dar cu ceva intelepciune ii vei lasa la locul lor.
|
|
19/03/12 20:19
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
