|
|
|
|
|
antonela
Moderator
 Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Conopida violet
Conopida de culoare violet, Purple cauliflower, are un aspect mult mai frumos si mai deosebit decat conopida alba.
Totodata, este si mai hranitoare decat cea alba, datorita compusilor care ii dau o culoare unica.
Substantele numite antociani, substante ce fac parte din compozitia acestei conopide, sunt compusi chimici care dau florilor, frunzelor, tulpinii si radacinilor acestora, pigmentul de rosu stralucitor, albastru sau violet.
Conopida violet este foarte buna pentru sanatate. Antocianii pe care aceasta ii contine sunt puternic antioxidanti si pot ajuta la prevenirea cancerului. De asemenea, sunt benefici pentru imbunatatirea starii generale de sanatate.
Se poate consuma in stare cruda ori gatita. Aroma sa este mult mai usoara decat a celei albe si necesita un timp mai scurt de gatire.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Conopida_viole ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
30/01/10 16:28
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Brassica oleracea
Brassica oleracea sau varza Kale este un tip de varza de culoare verde ce difera de varza traditionala.
Aceasta specie de varza a fost cea mai populara in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, detinand toate cerintele nutitionale pentru cei care o consumau.
Varza Kale este considerata a fi o specie ce se apromie cel mai mult de varza salbatica decat de formele domesticite.
De obicei este crescuta in Europa de Nord si America. Unul dintre tipurile cele mai robuste creste foarte rar in zonele tropicale. Soiurile cele mai exotice se gasesc in climatele mai reci.
Aceasta varza este usor de crescut si daunatorii nu reusesc prea usor sa distruga culturile deoarece este foarte rezistenta.
Brassica oleracea, datorita vitaminelor si altor substante nutritive vitale precum calciul, luteina, vitaminele A, C, K, E, fierul, vitamina E, incetineste declinul performantei mentale ca urmare a procesului de imbatranire.
Mai contine si mangan, beta-caroten si vitamina C.
Varza brassica oleracea contine multi antioxidanti, consolideaza sistemul imunitar, este un scut foarte bun impotriva artritei reumatoide, iar fitochimicalele naturale pot oferi protectie impotriva cancerului.
Un studiu efectuat in 2004 releva ca sulforaphane ajuta la oprirea proliferarii celulelor care provoaca afectiuni precum cancerului la san.
Daca este consumata in mod regulat, varza Kale reduce sansa de dezvoltare a cataractei si diminueaza nivelurile de colesterol si zahar din sange.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Brassica_olera ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
31/01/10 14:31
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Salata
Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie.
In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile:
Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa
Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges
Pentru semanare in toamna: Polul Nord
Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina.
Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna.
Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie.
Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie.
Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.
Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna.
La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta.
Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului.
Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar.
Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda.
Ingrijire
Daca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii.
Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze.
Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura.
La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.
Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Salata_2798_545_1.html
Ultima modificare de antonela (02/02/10 10:06)
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
02/02/10 10:04
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Varza de Bruxelles
Varza de Bruxelles este catalogata ca fiind o leguma de iarna. Aceasta are intr-un mod natural un continut mult mai scazut de grasimi si calorii fata de celelalte legume.
Cu toate acestea, spre deosebire de cele mai multe legume, varza de Bruxelles este o sursa bogata de proteine.
Varza de Bruxelles contine vitamina E, acid folic, potasiu si calciu. De asemenea este bogata si in fibre.
Aceasta poate proteja organismul impotriva cancerului si bolilor cardiace datorita fitochimicalelor si vitaminei C din compozitie.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Varza_de_Bruxe ... 545_1.html
Ultima modificare de antonela (03/02/10 12:36)
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
03/02/10 12:35
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Fasolea neagra
Fasolea neagra sau Phaseolus vulgaris L. este bogata in proteine, grasimi, vitamina B1, B2 si carbohidrati.
Preparata cu abur, fasolea neagra poate fi folosita pentru o alimentatie sanatoasa deoarece cu ajutorul aburilor continutul fenolic si valorile nutritionale nu se pierd ca in cazul fierberii.
Fasolea neagra are un continut bogat de acid folic si este clasata printre leguminoasele cele mai sanatoase, avand in componenta si foarte multi antioxidanti.
Fasolea neagra ajuta si la scaderea nivelului colesterolului. Contine fibre, curata organismul de radicalii liberi si lupta impotriva anumitor forme de cancer.
Acidul folic al fasolei negre contribuie la diminuarea nivelurilor sanguine de homocisteina. Homocisteina este un aminoacid asociat cu riscul bolilor de inima, atunci cand nivelurile sanguine cresc.
Acidul folic este vital pentru femeile insarcinate, acesta avand rolul de a diminua riscul malformatiilor congenitale.
Flavonoidele micsoreaza riscul unor forme de cancer precum cancerul de san, de prostata sau de colon.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Fasolea_neagra ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
04/02/10 15:14
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Rapini
Rapini sau broccoli rabe ( raab) este o varietate de broccoli, cultivata in regiunea mediteraneana, in special in Italia. Imigrantii italieni l-au introdus in Statele Unite la inceputul secolului XX
Foarte popular in ultimii ani in bucataria italiana si asiatica, seamana cu broccoli, cu mici buchete de muguri si frunze cu margine zimtata, fiind bogat in calciu si fier.
Gustul este amarui si poate parea neplacut, de aceea rapini se gateste de preferinta. Exista numeroase retete culinare in combinatie cu paste fainoase si nu numai.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Rapini_6479_545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
05/02/10 16:39
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Praz
Se cultiva prin rasad, care se produce în rasadnite reci, pe straturi, sau in ghivece, prin semanare, la sfârsitul lunii martie sau începutul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire de rasad care se obtin din 600-800 gr samânta.
Plantarea rasadului în gradina se face la începutul lunii iunie, la 30 cm între rânduri si 15-20 cm pe rând, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele).
Îngrijirea se face prin prasile, udari, îngrasare suplimentara (ca la ceapa). Plantele se musuroiesc pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei tulpinilor.
Pentru consum în timpul verii, recoltarea începe la sfârsitul lunii iulie, iar prazul pentru iarna se recolteaza toamna târziu (noiembrie).
Se poate pastra peste iarna în pivnite, prin îngroparea radacinilor si o parte din tulpina în nisip.
La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz.
Soiuri: cel mai raspândit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de 60-70 cm; alte soiuri sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Praz_2792_545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
06/02/10 17:02
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Mazarea de zapada
Pisum sativum var. macrocarpon sau Snow Peas, in traducere "Mazarea de zapada", este originara din sudul Europei.
Snow Peas este o leguma neobisnuit de buna si este populara in bucataria asiatica, aceasta fiind un ingredient favorit in prepararea mancarurilor chinezesti.
Atunci cand conditiile sunt potrivite, mazarea creste foarte usor. Are nevoie doar de umiditate si sa fie plantata intr-o anumita perioada.
In cazul in care iernile sunt reci, aceasta trebuie sa fie semanata mai devreme, in primavara, pentru ca solul sa poata fi lucrat.
Acest soi de mazare, ca toate celelalte, este o leguma cu pastai plate ce contin intre 5 si 7 seminte si pot ajunge la o lungime de 2-3 centimetri.
In stare proaspata, mazarea de zapada trebuie sa fie folosita cat mai repede, iar atunci cand este pusa la pastrare se pune in punga de plastic si poate sta refrigerata pana la 3 zile.
Inainte de a fi preparata, mazarea se spala in apa rece.
Pisum sativum var. macrocarpon este bogata in substante nutritive si totodata este o sursa excelenta de vitamina C si vitamina A.
Mai contine vitamina B6 si acid folic ce ajuta la reducerea acumularii de homocisteina - un produs secundar metabolic si o molecula periculoasa, ce poate impiedica incrucisarea legaturilor de colagen. Acestea mai contribuie si la sustinerea sanatatii cardiovasculare.
Este indicat consumul acesteia impreuna cu alte fructe si legume pentru afectiuni precum astmul, contuzia intestinala, fragilitatea capilara, cataracta si pentru diminuarea nivelului inalt de homocisteina.
Consumul acestui tip de mazare este benefic pentru organism, mai ales in cazul persoanelor care se simt obosite. Aportul de substante nutritive pe care il contine aceasta mazare ajuta la sustinerea celulelor care produc energie si totodata imbunatateste functiile sistemelor intregului corp.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Mazarea_de_zap ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
07/02/10 15:01
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Spanacul gigant de iarna
Spanacul are numeroase beneficii asupra sanatatii noastre, deoarece contine multe dintre vitaminele esentiale necesare in dietele moderne.
Spanacul gigant de iarna este specific pentru vremea rece, rezistand la temperaturi scazute. Este o leguma ce rezista si atunci cand sunt vanturi puternice precum si atunci cand este foarte frig.
Spanacul, inclus in alimentatia de zi cu zi aduce multi nutrienti benefici in organismul nostru, mentinandu-l puternic in fata racelilor sau gripelor.
Spanacul poate fi intrebuintat in multe retete de mancare calda sau rece.
Spanacul contine fier, acid folic, vitaminele A, B6, calciu, potasiu, tiamina, zinc si fitonutrienti. Are un continut mare de fibre ce ajuta la scaderea colesterolului.
Spanacul este cel mai sanatos atunci cand este consumat in stare cruda.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Spanacul_gigan ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
12/02/10 15:40
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Rubarba - Rheum rhabarbarum
Descriere
Rubarba sau revent, pe numele ei stiintific Rheum rhabarbarum sau Rheum officinale, este de fapt o leguma folosita in preparatele culinare si in medicina.
Rubarba este o planta care poate atinge, cu tot cu flori, pana la 2 metri inaltime. Tufa formata din frunze mari creste pana la 1 metru inaltime, in functie de varietate si tot cam atat masoara ca intindere.
Ingrijire si cultivare
Rubarba este cultivata pentru coada frunzelor, dar este in acelasi timp si o planta ornamentala, mai ales varietatile cu frunze rosii sau galbene. Cand vine vorba de prepararea rubarbei, unii prefera varietatea rosie, pentru ca are un gust mai bun si este mai frageda.
Atentie, numai coditele sunt comestibile si numai daca sunt sanatoase! Frunzele de rubarba sunt toxice; ele contin acid oxalic intr-o concentratie daunatoare corpului uman. La fel si coditele ofilite sau cele afectate de inghet.
Prefera locatiile in care sa primeasca soare din plin, desi creste bine si la umbra. Cu toate acestea, caldura in exces va face ca rubarba sa aiba frunze si codite mai subtiri. Solul trebuie sa fie usor alkalin, bine drenabil si bogat in substante nutritive.
Pentru o cultura de rubarba, lasati cam 120 cm intre plante. Se uda regulat, desi plantele mature sunt foarte rezistente la seceta. Oricum, in verile caniculare, rubarba creste mult mai greu, intrand chiar intr-o stare de repaus; spre sfarsitul verii - inceputul toamnei, cand temperaturile devin suportabile, planta isi reia ciclul dezvoltarii.
Este bine sa indepartati florile imediat ce apar, pentru ca planta sa isi consume toate substantele nutritive in dezvoltarea frunzelor si a coditelor.
Pe timpul iernii, rubarba poate fi acoperita cu un strat de mulci, pentru ca sa nu se usuce radacina, desi acest lucru nu est eneaparat necesar.
Inmultire
Se inmulteste prin divizarea tufelor sau prin seminte. In cazul inmultirii prin seminte, rubarba va ajunge la maturitate de abia dupa doi ani.
Boli si daunatori
Fiind o planta rezistenta, rubarba nu va pune probleme mari gradinarilor. Nu lasati sa creasca buruieni in jurul ei - acoperiti zona de langa radacina cu mulci, operatie care va ajuta si la pastrarea apei in sol. Pamantul nu trebuie sa fie in continuu ud, pentru ca radacina va putrezi. Daca tulpinile au pete negre, inseamna ca planta a fost atacata de un gandac.
Actiuni terapeutice ale rubarbei:
Planta este cunoscuta in lumea terapeuticii naturiste ca avand urmatoarele efecte benefice:
- laxativ, antiastmatic, antibacterian, antiinflamator, antihemoragic, anticonvulsiv, astringent, tonic, diuretic;
- recomandat la febra, indigestie, constipatie, disfunctii biliare, boli ale stomacului, dureri abdominale, nevralgii;
- scade colesterolul, curata ficatul.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Rubarba___Rheu ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
13/02/10 09:52
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Hreanul
Nume stiintific-Armoracia rusticana-cultura perena
Are o intrebuintare larga in bucatarie.
Cerinte
Este putin pretentios fata de caldura si lumina si de aceea se poate cultiva in locuri mai umbrite. Se dezvolta bine in soluri profunde si ingrasate; radacinile sale patrund adanc in pamant de unde extrag substantele nutritive necesare. Nu suporta locurile cu apa stationara si in locurile nisipoase si usoare apar radacini subtiri, ramificate si lemnoase. Hrean
Se inmulteste prin butasi ( bucati de radacina) cu grosimea de aproximativ 15 cm si recoltarea se face atat primavara cat si toamna. Butasii se reteaza drept, la partea superioara, iar la cea inferioara, oblic, pentru a se indica pozitia corecta si normala a butasilor la plantare.
Butasii se planteaza la 60 cm unii de altii si se pun oblic in groapa; se preseaza pamatul pentru a stabili un contact bun intre planta si sol. Se uda bine si dupa zvantare se acopera butasul cu pamant intr-un strat de aproximativ 4 cm.
Printre randurile de butasi se poate intercala o cultura secundara - ridichi de luna, ceapa stufat. Recoltarea acestora se face inainte ca frunzele hreanului sa le umbreasca sau sa le inabuse.
Lucrari de ingrijire:
Se aplica prasile superficiale pentru inlaturarea buruienilor si a crustei, de cate ori este nevoie. Hreanul este destul de rezistent la boli si daunatori. Frunzele pot fi atacate uneori de gandacul hreanului si de puricele de pamant. Acestia se combat cu substante obisnuite.
Hreanul se poate recolta toamna, o productie mai buna se obtine insa din anul urmator. Productia este de circa 3 kg pe metru patrat.
Egiptenii cunosteau hreanul in jurul anului 1500 i.e.n., iar vechii greci il cultivau si ei.
Este apreciat pentru gust si propietatile terapeutice in privinta reumatismului.
Se apreciaza ca hreanul imbuteliat a fost comercializat pentru prima data in 1830 si cultura lui s-a extins din Europa Centrala spre Peninsula Scandinava si spre Anglia.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Hreanul_2446_545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
14/02/10 14:40
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Fasolea Pinto
Fasolea Pinto poarta aceasta denumire din cauza petelor sale caracteristice. Desi este inrudita cu boabele de fasole obisnuita, fasolea Pinto are boabe cu un gust mai puternic.
Acestea sunt originare din Mexic si sunt utilizate in multe din retetele bucatariei mexicane.
Fasolea Pinto poate fi utilizata la prepararea unor diverse mancaruri. Aceasta poate fi servita sub forma de piure, in supe sau sosuri.
Aceasta leguminoasa contine un numar mare de carbohidrati, dar si multe vitamine si minerale. Boabele Pinto sunt o sursa buna de fibre alimentare, care aduc o multime de beneficii sanatatii organismului nostru. Fibrele ajuta la protejarea impotriva tulburarilor digestive si a bolilor.
Intr-un studiu clinic privitor la dieta, s-a dovedit ca o alimentatie bogata in fasole Pinto poate ajuta pacientii cu diabet zaharat de tipurile 1 si 2, intrucat aceasta are capacitatea de a diminua aportul zilnic de insulina, necesar pentru pacientii care sufera de aceasta afectiune.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Fasolea_Pinto_7279_550_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
16/02/10 20:44
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
