|
|
|
|
|
antonela
Moderator
 Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Coacăzele
După culoarea pieliţei fructelor, se deosebesc soiuri de coacăze albe, de coacăze roşii (ambele aparţinând speciei Ribes rubrum, Ribes vulgare) şi de coacăze negre, acestea din urmă provenind în principal din specia Ribes nigrum.
Coacăzele se recoltează în luna iulie. Întâi ajung la maturitate coacăzele negre (cu circa 7-10 zile înaintea celor roşii şi albe).
Principalele soiuri de coacăze negre sunt: Record, Negre mari, Bogatîr, Consort, Baldwin, Mendip Cross, Daniel de Septembrie. Dintre soiurile de Coacăz cu fructe albe mai valoroase sânt: Mărgăritar, Albe de Olanda şi Albe mari, iar dintre cele cu fructe roşii: Roşu timpuriu, Abundent Roşu de Versailles şi Roşu de Olanda.
Coacăzele conţinapă (78,5-87,7%), zaharuri (4,1-8,8%), acizi (1-3,6%, reprezentanţi în principal prin acid malic, acid citric şi acid tartic), tanin(0,26-0,51%), substanţe proteice (0,94-1,74%), celuloză(1,43-4,57%), săruri minerale(0,3-0,8%), provitamina A, vitaminele B1, B2, B6, acid pantotenic, vitamina C, vitamina P, vitamina PP, antocian, etc.
Coacăzele negre se numără între fructele cele mai bogate în vitaminele C şi P. Conţinutul de vitamină C al coacăzelor negre este 65-400 mg la 100 g (mai frecvent 160-190 mg la 100 g), iar al coacăzelor albe şi roşii de 20-60 mg la 100 g.
Coacăzele menţin vitamina C în stare stabilă(datorită antocianilor) şi în formă activă biologic, deoarece nu conţin enzima ascorbicoxidaza, care inactivează vitamina C, transformând-o în acid dehidroascorbic (forma inactivă).
Acest acid lipseşte din coacăze. De aceea, ele sunt o sursă excelentă de vitamină C; 80-100% din vitamina C se păstrează în produsele obţinute din coacăze (suc, sirop, vin).
Analizele efectuate de Tudor A. T. (1989) la 12 soiuri de coacăze negre, roşii şi albe, arată că glucoza şi fructoza deţin circa 89% din totalul zaharurilor, iar zaharoza 10,2%.
Coacăzele negre îşi intensifică culoarea în următoarele 2-3 zile după recoltare, ceea ce constituie un avantaj la valorificarea lor. Dimpotrivă, coacăzele albe şi roşii nu-şi mai intensifică culoarea pieliţii după recoltare.
Coacăzele albe şi roşii, având un aport echilibrat între zahăr şi aciditate, se pot consuma în stare proaspătă, sub formă de suc pur sau de suc diluat cu apă (100-500 ml pe zi, în 3-4 reprize), precum şi ca jeleu. Ele au efect remineralizant, laxativ, diuretic, depurativ şi hemostatic.
Ele sunt un decongestionant hepatic. Se recomandă în cazuri de inapetenţă, demineralizare, dispepsii (insuficienţa sucului gastric), inflamaţii diagestive şi urinare, litiaza urinară, insuficienţă hepatică, icter, artrism, reumatism, gută, constipaţie, afecţiuni febrile.
Coacăzele negre, având gust foxat, se folosesc pentru vin, sirop, peltea. Ele sunt foarte bogate în mangan (0,13 mg la 100g), element chimic care, reglează activitatea unor hormoni (îndeosebi a celor sexuali), participă la formarea sângelui şi a laptelui şi stimulează activitatea sistemului nervos central.
Coacăzele sunt de asemenea, foarte bogate în magneziu, precum şi în fier (0,9 mg la 100g) , care le imprimă acţiune hematopoetică, deci antianemică. Antocianţii din coacăzele negre sporesc acuitatea vizuală.
Datorită substanţelor pectice, taninurilor şi sărurilor de potasiu, sucul de coacăze negre:
-are acţiune antiinflamatorie;
-stimulează secreţia sucului gastric;
-reduce procesele de putrefacţie şi măreşte diureza, fapt pentru care se foloseşte în tratarea colitelor cronice, gastritelor cronice hiperacide, a stomatitelor, a proceselor inflamatorii ale ficatului, a calculozei biliare, a insuficienţelor cardio-respiratorii, a aterosclerozei, a unor boli reumatice care însoţesc insuficienţa cardiacă, precum şi pentru prevenirea accidentelor vasculare.
Efectul remineralizant şi tonic al coacăzelor negre se datorează bogăţiei în vitamina C şi în elemente minerale alcalinizante (fosfor, magneziu, calciu).
Având proprietăţi antianginoase şi febrifuge, coacăzele negre se folosesc în tratarea amigdalitei cronice. Consumul lor mai este indicat în hidropizie, scorbut, etc.
Deoarece au conţinut redus în zaharuri, coacăzele pot fi consumate de diabetici.
Pelteaua de coacăze, conţinând tanin, se foloseşte în diaree de fermentaţie.
Siropul de coacăze, diluat eventual cu apă, este foarte răcoritor în stări febrile infecţioase, în cazuri de rujeolă(pojar), scarlatină, inflamaţii urinare şi febre bilioase.
Siropul pectoral se prepară di 250 g coacăze la 1 litru de apă, care se fierb până scad la jumătate; apoi se adaugă o cantitate egală de zahăr şi se fierb din nou, până scade la jumătate. Se ia câte o linguriţă, la două ore, în caz de tuse, anghine sau laringite.
Decoctul din coacăze negre 5% este foarte bogat în vitamină C, rutozid, săruri de potasiu, etc. Se foloseşte contra arteritei şi aterosclerozei. În loc de decoct se poate folosi suc de gem din coacăze.
Frunzele de Coacăz negru, se recoltează în mai-iunie şi se usucă în strat subţire, la umbră şi în curent de aer. Se foloseşte sub formă de infuzie, decoct şi macerat glicerinat.
Infuzia din frunze de Coacăz negru 2-3% are acţiune calmantă, hipotensivă şi diuretică; se foloseşte în urticarie, hipertensiune arterială, alcoolism, periartrita scapulo-humerală, etc.; se beau câte 100 ml, de două ori pe zi(dimineaţa şi seara).
Decoctul din frunze de Coacăz negru se prepară dintr-o lingură de frunze uscate la 200 ml apă rece; se fierb 5 minute; se foloseşte la dezintoxicarea alcoolicilor, la tratarea înţepăturilor de insecte(are acţiune calmantă), etc. contra înţepăturilor de insecte se poate freca locul dureros cu frunze de Coacăz strivite.
Maceratul glicerinat din frunze de Coacăz negru este indicat în prostatită, psoriazis, infecţii urinare; se obţine prin macerarea la rece a 100 g frunze la un litru de apă care conţine 10% glicerină. Se beau 2-3 căni pe zi.
Infuzia din muguri de Coacăz negru, o lingură de muguri la o cană în clocot, are acţiune antialergică; se beau 1-2 căni pe zi, în cazuri de rinite, rinosinuzite alergice, episclerită, conjunctivă.
Maceratul glicerinat din muguri de Coacăz negru este indicat în psoriazis, rinite, rinosinuzite alergice, impotenţă, etc.
Tinctură din muguri de Coacăz negru se foloseşte în tratamentul infecţiei urinare, al episcleritei, urticariei, etc. Se prepară din 20% muguri uscaţi în 100 ml alcool etilic 60%, prin macerat timp de 8-10 zile. Se iau de 3 ori pe zi câte 50 picături în puţină apă.
sursa: http://eusanatos.blogspot.com/2007/10/coaczele.html
Ultima modificare de antonela (30/07/09 13:08)
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
30/07/09 12:58
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Mango
Originar din Malaezia si India, acest fruct aromat si delicios difera prin forma si dimensiune de la soi la soi. Inflorind sub mangaierea razelor de soare ale verii, considerat regele fructelor prin forma sa unica, este recunoscut si apreciat in arta si cultura indiana. Motivul mango poate fi gasit pe marginea de brocart la sari, carpete sau sculpturile exotice. Mango nu stimuleaza numai papilele gustative ale poetilor nostri ci este asemeni unei muze in creatiile lor.
Copacul de mango a fost cultivat in India in urma cu 4.000 de ani. In secolul al XIX-lea comerciantii au dus acest fruct in India de Vest, Africa, America de Sud, Persia si Egipt. Acum este cultivat in majoritatea zonelor din India, China, Malaezia, Indonezia, Australia si India de Vest.
"Mangifera indica linn" are radacini mari, iar frunzele sale nu se usuca niciodata, fiind vesnic verzi. El se poate dezvolta pana la 30 de metri inaltime, iar florile sale au un miros foarte puternic. Fructele de mango capata o culoare portocaliu-rosiatica, atunci cand sunt coapte si sunt foarte aromate. Soiurile de mango disponibile in India sunt alphonso, jeengira, dussehri, totapuri, neelam, banganapalli si suvarnarekha.
Fructul de mango este foarte hranitor si o excelenta sursa de carotina in comparatie cu alte fructe. Un fruct de mango de marime medie poate oferi pana la 15.000 de unitati de vitamina A care sunt suficiente pentru o saptamana intreaga, iar aceasta vitamina poate ramane in corp si este benefica ficatului.
Consumul frecvent de mango poate preveni afectiunile cancerigene. Bogat in vitamina C si caroten, previne oboseala nervoasa, tensiunea mentala, isteria si insomnia.
Cumparat de dimensiuni medii si cu coaja tare, poate fi pastrat pentru mai mult timp intr-o incapere racoroasa sau in frigider. Acest fruct se consuma, de preferita, cu cel putin jumatate de ora inainte de masa sau la trei ore dupa masa de pranz.
sursa: http://www.culinar.ro/articole/citeste/ ... xotice.htm
Ultima modificare de antonela (31/07/09 19:12)
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
31/07/09 19:11
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Smochinele
Smochinul este originar din Asia Mica. In secolul al XlVlea, parizienii au fost primii francezi care l-au descoperit.
Smochinele sint unele din fructele cele mai cunoscute in vechime. In Egipt, smochinul avea un sens initiatic, fructele fiind degustate de preoti, inainte de ceremonii.
Ele mai erau utilizate in terapeutica. Pliniu, spre exemplu, recomanda smochinele, afirmind ca ele sint hrana atletilor.
Smochinele sint tonifiante, nutritive, diuretice si laxative, fiind recomandate in astenii, stari acute, inflamatii urinare si pulmonare. Ele se recomanda copiilor, adolescentilor, convalescentilor, batrinilor si sportivilor.
100 de grame de smochine proaspete contin:
Calorii: 54;
Glucide: 12 g;
Fibre: 2,5;
Potasiu: 250 mg;
Calciu: 42 mg;
Magneziu: 20 mg.
100 de grame de smochine uscate contin:
Calorii: 27;
Glucide: 62 g;
Fibre: 18,5;
Potasiu: 983 mg;
Magneziu: 70 mg.
sursa: http://www.terapii-naturiste.com/plante ... alorii.htm
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
02/08/09 14:25
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Pomelo
Pomelo se cultiva in Taiwan, India, Malaesia, Indonesia, Noua Guinee, dar si in zonele mai calde din America.
Pulpa fructului este galbena cu variatii de roz si rosu, are gustul ca un grapefruit dulce. Este cel mai mare fruct dintre citrice, ajungand uneori pana la dimensiunile unui pepene urias.
Coaja galben-verzuie este moale si groasa si poate fi folosita la prepararea marmeladei. In China coaja este folosita si la prajituri. In Vietnam florile sunt folosite pentru prepararea parfumurilor. In general se consuma fructul pur si simplu.
Pomelo este bogat in vitamina C . Contine luteina, betacaroten, potasiu, fier, magneziu si calciu. Sa nu uitam vitaminele B1, B2, B3, B5 si B9.
Coaja poate fi folosita pentru tratarea ranilor pielii.
Pomelo poate fi consumat pentru pentru prevenirea si tratarea racelilor si gripelor. Stimuleaza sistemul imunitar. Ajuta in divere boli printre care cancerul, bolile aparatului circulator, varicele, hemoroizii, durerile de articulatii.
Pomelo are proprietati diuretice ajutand la tratarea obezitatii . Are doar 42 calorii la 100g pulpa. Este un stimulator digestiv ideal. Multi sustin efectele sale impotriva stresului.
Se inmulteste rapid prin seminte si are nevoie de 4 ani pentru a face fructe. Planta obtinuta este deosebit de decorativa si in casa.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Pomelo_5447_545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
03/08/09 12:56
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Curmale pentru o sanatate de fier
Exotice si bogate in vitamine, curmalele sunt un depozit natural de energie , ce completeaza cu succes aportul zilnic de fibre.
Alaturi de intreaga gama de vitamine din grupa B, magneziul continut de curmale tonifica muschii si intarzie imbatranirea, evitand acumularea deseurilor alimentare. Aceste calitati fac brun-roscatele fructe eficiente in tratamentul afectiunilor sistemului nervos.
Cat despre actiunea benefica a curmalelor asupra prostatei si rinichilor, aceasta a fost confirmata de specialistii in medicina naturista.
Curmalele proaspete fiind perisabile, cu termen de valabilitate limitat, sunt indicate in tratament cele uscate. Curmala contine si o importanta cantitate de fier: 25 g de curmale pe zi sunt suficiente pentru a satisface nevoile de fier ale organismului.
Astenicii isi vor da seama in scurt timp de necesitatea consumului zilnic de curmale. Cu efect energizant, curmalele se recomanda anemicilor, celor extenuati, convalescentilor, copiilor, sportivilor, precum si persoanelor in varsta. Curmala furnizeaza si o bautura utila in cazul afectiunilor pulmonare.
Pentru a beneficia de actiunea sa expectoranta, trebuie preparat un decoct din 50 g de curmale, care se fierb intr-un litru de apa, timp de zece minute. Se strecoara si se bea in patru prize in timpul zilei. Cu un continut ridicat de glucide, acest fruct nu este recomandat diabeticilor.
sursa: http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/ ... -fier.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
04/08/09 15:55
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Stafidele
Stafidele sunt struguri uscati. Totusi, nu orice tip de struguri este potrivit pentru obtinerea stafidelor. Stafidele au proprietati foarte nutritive.
Valoarea alimentara
Bogate in carbohidrati, minerale si vitamine, stafidele sunt foarte apreciate pentru valoarea lor nutritiva. Consumate in combinatie cu lapte, constituie o masa foarte consistenta, laptele avand proteine si stafidele continand zahar. La fel de sanatoasa este gustarea cand sunt consumate cu nuci.
Proprietatile curative si medicinale
Valoarea ridicata le-o da zaharul continut de stafide. Stafidele contin de 8 ori mai mult zahar decat strugurii. Zaharul continut de stafide este de calitate superioara fata de zaharul din struguri deoarece este format din glucoza si zahar din fructe. Dupa cum este stiut, glucoza produce caldura si energie in corpul uman. Stafidele sunt indicate in caz de debilitate si este indicat consumul lor pe perioada convalescentei.
Sunt un bun energizant şi ajută la păstrarea vederii agere până la vârste înaintate. Sunt indicate atât în astenii, pe care le pot influenţa favorabil chiar şi după o zi de „tratament”, cât şi în afecţiuni pulmonare, traheale, renale şi hepatice.
Constipatia : consumul de stafide combate constipatia. Ca si tratament, pot fi inmuiate intr-un pahar cu apa pentru 24-48 de ore, lucru care le va aduce la forma initiala de struguri. Apa in care au stat stafidele trebuie bauta. Bauta in fiecare dimineata aceasta apa, da rezultate excelente, chiar si in cazul constipatiei cronice.
Anemia : stafidele sunt sursa de fier usor de asimilat de catre corp. Ajuta la formarea sangelui.
Greutate scazuta : este indicat consumul de stafide de catre persoanele care doresc sa castige in greutate.
Starile febrile : extractul de stafide actioneaza ca un medicament in starile febrile. Acest extract poate fi obtinut prin inmuierea stafidelor in apa si apoi zdrobirea lor in aceeasi apa. Astfel preparat extractul devine tonic.
sursa: http://www.gradinitebrasov.ro/content/view/523/19/
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
05/08/09 09:39
|
|
aurelian177
membru
 Locatie: Pantelimon,Romania
Inregistat: 30/07/09
|
|
Corcodusele
Corcodusele conţin apă(82-90%), zaharuri(8,5-13,6%), acizi(0,6%), proteine(0,65%), celuloză(0,6%), substanţe minerale, vitamină C(3-7 mg) la 100 g), vitamine din complexul B, etc. Întrucât corcoduşele crude(verzi) sânt bogate în acid citric, ele se folosesc pentru acritul ciorbelor.
În amestec cu alte fructe, corcoduşele se folosesc la prepararea marmeladei. Conţinând mai multă pectină decât merele, ele asigură o gelificare mai bună, iar marmelada se păstrează timp mai îndelungat, fără să mucezească.
Corcoduşele cu suc intens colorat dau marmeladei o culoare mai atrăgătoare. Din corcoduşe se mai prepară suc, sirop, compot şi jeleu. Din cauză că pieliţa lor se desprinde de pulpă, compotul de corcoduşe este solicitat puţin. Coacerea corcoduşelor are loc în iulie-august, în funcţie de condiţiile anului şi de biotip.
Sursa:http://eusanatos.blogspot.com/2007/11/corcoduele.html
Ultima modificare de aurelian177 (10/08/09 17:51)
|
|
10/08/09 17:48
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Migdalele curata sangele de colesterol
Aromate si hranitoare, migdalele reprezinta o sursa naturala de combatere a stresului si oboselii, jucand un rol important in terapia bolilor de inima.
Migdalele contin un depozit considerabil de vitamine si minerale, dintre care se face remarcat magneziul. Folosit de organism pentru mentinerea sanatatii oaselor si in eliberarea energiei musculare, magneziul ajuta la echilibrarea nivelului de calciu si potasiu din organism. Rezerva de cupru ascunsa in migdale contribuie la sanatatea sistemelor osos, vascular si nervos.
Fructele migdalului sunt purtatoarele unui continut caloric ridicat, fapt ce le face recomandabile in sezonul rece deoarece furnizeaza organismului o cantitate valoroasa de energie. Alungite si dulcege, migdalele dau gust nu doar prajiturilor, ci si sanatatii. Continutul ridicat in vitamina E, un antioxidant puternic, face migdalele indicate in tratamentul pielii si parului.
Consumand trei migdale pe zi, veti beneficia de efectul revitalizant pe care il au aceste fructe asupra podoabei capilare afectate de vopsirile repetate. Migdalele duc la scaderea nivelului de colesterol din sange , avand chiar efect similar cu tratamentul medicamentos in astfel de cazuri.
Hipotensivii sunt, de asemenea, sfatuiti sa consume in medie cinci migdale zilnic pentru a normaliza valoarea tensiunii arteriale . Fructele coapte, amestecate cu miere, sunt indicate in insomnii, anemii si astm bronsic. Dat fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.
sursa: http://sanatate.acasa.ro/articole/sanat ... colesterol
Ultima modificare de antonela (12/08/09 12:15)
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
12/08/09 12:14
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
COARNELE
Coarnele sunt fructele speciei Cornus mas, arbust cunoscut sub denumirea populară de corn. Aceste fructe se pot consuma proaspete sau se pot utiliza pentru prepararea de sucuri naturale, siropuri, compoturi, lichioruri (cornată), vinuri, marmelade sau dulceţuri.
Coarnele proaspete coapte sunt dulci-acrişoare, astringente şi acidulate. Ele au culoarea roşie, forma ovală (vezi imagini) şi mărimea mică (1, 5 -2,5 cm), culegându-se în a doua jumătate a lunii septembrie şi în prima parte a lunii octombrie. Ca o consecinţă a astringenţei ridicate ("îţi face gura pungă"), în stare proaspătă, se consumă în cantităţi mici. Ca remediu fitoterapeutic, coarnele se recomandă în caz de diaree.
Sucul proaspăt de coarne este utilizat destul de rar, deşi amestecat cu alte fructe (pere, gutui, prune, etc. ) este gustos şi sănătos. Din sucul de coarne se poate prepara un gustos sirop.
Siropul de coarne se prepară din suc proaspăt de coarne. După stoarcerea drupelor, sucul se amestecă cu zahăr (640 g zahăr la 300 ml suc), încet şi treptat, într-un vas pus la foc mic. După ce tot zahărul se topeşte şi soluţia dă în clocot, se completează cu puţină apă şi după câteva minute se stinge focul. Siropul se trage în sticle colorate, se astupă etanş şi se păstrează la loc răcoros şi întunecos.
Siropul de coarne se consumă diluat în apă sau în apă minerală, ori ca îndulcitor de ceai. El are gust plăcut şi răcoritor. Acest sirop, administrat copiilor mici (1 -5 ani), combate anorexia.
sursa: http://www.bioterapi.ro/vegetale/index_ ... rnele.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
06/11/09 22:06
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Guava, un fruct al sanatatii
Acest fruct exotic, de provenienta africana este cultivat cu precadere in America de Sud.
Are o forma de para, coaja de culoare verde-galbuie si un miez portocaliu, usor spre roz. Exista mai multe varietati de guava, insa diametrul unei guave normale masoara aproximativ 5 centimetri. Guava este un fruct ce prezinta un continut bogat de vitamina C ce stimuleaza la randul sau sinteza colagenului.
Sucul unui singur fruct ofera de cinci ori mai multa vitamina C decat doza minima recomandata, conform specialistilor nutritionisti din Mare Britanie. Maximul de vitamina C il contin insa fructele verzi, care ajung la o maturitate deplina.
In plus, guavele au un continut bogat de fibre solubile, de acid nicotinic si fosfor. Guavele mai contin si calciu, prezent de obicei in cantitate mica in celelalte fructe.
Beneficiile pe care le obtinem de pe urma consumului de guave sunt indiscutabile. Acest fruct are o influenta pozitiva asupra functionarii normale a inimii, iar unele studii arata ca, in cazul persoanelor ce consuma in mod constanta acest fruct, riscul imbolnavirii de cancer este mult mai scazut.
Se recomanda ca aceste fructe sa se consume mai ales in stare proaspata deoarece, prin conservarea acestora, se pierde o mare parte din vitamina C. Se pastreaza in schimb fibrele.
Incearca sa consumi si tu suc de guave pentru ca acesta actioneaza ca un tonic asupra sistemului imunitar. Contribuie in acelasi timp atat la reducerea colesterolului, cat si la combaterea constipatiei. Pentru ca au si un puternic efect antibacterian, ajuta si la pastrarea unui aspect suplu si elastic al pielii.
100 de grame de guave contin:
68 calorii
2.6 proteine
1 lipida
14.3 carbohidrati
5.4 fibre
sursa: http://www.healthy.ro/articol/Medicina- ... tatii.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
29/12/09 12:56
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Agrisele
Denumire stiintifica: Ribes uva-crispa
Agrisele dulci se pot recolta de doua ori intr-o perioada relativ scurta de timp. Prima oara acestea se pot culege inainte inainte de a se coace complet, pentru a se face dulceata sau pentru a se congela; cand sunt coapte agrisele se culeg pentru a se consuma proaspate.
Aceasta planta nu este deloc pretentioasa. Nu trebuie decat sa o plasati intr-un loc cu soare, unde sa aiba parte de un pamant uscat. Roadele sale nu sunt foarte bogate, insa daca solul este umed si contine var si humus, fructele vor fi mult mai mari. Ca acest lucru sa se intample, udati pamantul cat mai mult in timpul coacerii, iar pe timpul toamnei si primaverii ingrasati-l cu compost.
Si tufele de agrise sunt sensibile la ger, putandu-le creste rezistenta daca, dupa ce culegeti recolta, le tundeti pentru intretinere. Crengile care au 1-2 ani nu trebuie sa aiba mai multi de 2 lastari. Daca observati crengi batrane sau bolnave, taiati-le.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Agris_5275_545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
30/12/09 14:14
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Mosmonul, un fruct pe cale de disparitie
Mosmonul, cunoscut si sub denumirea Mespilus, este o specie de planta din subfamilia Maloideae ce apartine familiei Rosaceae. Un mosmon comun, Mespilus germanica, este un nativ cunoscut in sud-vestul Asiei si in sud-estul Europei.
Acest fruct care seamana cu un mar a fost foarte raspandit insa de la an la an el devine tot mai rar.
Fructele hibride de mosmon sunt delicioase si cresc pana la dimensiunea unei prune mari, la temperaturi de chiar de -25 de grade Fahrenheit, fiind foarte adaptabile in conditii meteo dificile.
Fructele coapte in anotimpul iernii dezvolta arome complexe unica daca sunt la sate in copac dupa ce frunzele au cazut din copac si a dat inghetul.
Mosmonul este astringent si, in cazul in care este tare, se lasa in copac la copt pana se inmoaie si capata o aroma completa. Mosmonul, cand incepe sa se coaca, dobandeste o culoare asemanatoare cu cea a zaharului brun.
In Instantele Europene Regale mosmonul a fost un fruct foarte apreciat deoarece insotea cele mai bune vinuri, iar bucatarii francezi asociau gustul acestuia cu produse scumpe gourmet cum ar fi ciupercile, trufele sau caviarul.
Fructul se mai foloseste si la pregatirea conservelor, la siropuri, tarte si jeleu. In Europa este servit in restaurante ca desert de iarna, fiind prajit in unt si cuisoare.
Culturile europene medievale considerau ca mosmonul are multe beneficii de oferit sanatatii. Ei sustineau ca inlatura pietrele la rinichi si trateaza diverse afectiuni ale stomacului.
Ceaiul facut din fructele de mosmon este bogat in beta-caroten, vitamina B1, vitamina C, calciu si fier. Este bun pentru ficat, pentru rinichi si pentru vedere.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Mosmonul__un_f ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
31/12/09 14:30
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Fructul stea
Carambola Averrhoa sau Star Fruit este un fruct aromat din familia Oxalidaceae. Se crede ca isi are originile in Sri Lanka si Moluccas, dar a fost cultivat timp de mai multe secole in Asia de Sud-Est si in Malaezia.
Aroma sa porneste de la foarte acru, la usor dulce si are gustul unei mixturi intre mere, ananas si kiwi.
Daca este taiat in felii printr-o sectionare transversala, acest fruct are forma unei stele.
Copacul Carambola are o crestere rapida, un trunchi scurt, este multi-ramificat, stufos, cu o coroana ce ajunge la 20-30 cm inaltime, avand totodata si aceeasi latime.
Ca si conditii de crestere, acesta trebuie sa aiba un sol bogat in lut, necesita de asemenea si un drenaj bun, neputand sa se dezvolte in zone cu precipitatii foarte bogate. Se adapteaza la tropicul cald si umed, dar poate suporta si un ger usor.
Are o toleranta medie la seceta si creste armonios daca are parte de mult soare.
Frunzele sale sunt foioase si cresc in spirala.
Fructele sunt suculente, crocante, cu pulpa galbena cand sunt coapte, iar coaja are o culoare galbena spre portocaliu.
Carambola este o sursa bogata de vitamina C, iar 50 de grame din acest fruct contin o cantitate echitabila de vitamina B si vitamina A.
Este, de asemenea, si o sursa buna de fibre alimentare si de aceea poate contribui la reducerea tensiunii arteriale si a colesterolului.
Persoanele care au probleme renale trebuie sa evite consumul acestui fruct deoarece in componenta lui este prezent acidul oxalic.
Fructele stea sunt si o sursa bogata de antioxidanti.
Proaspete sunt folosite pentru consum, in salate si bauturi. Pot fi utilizate si pe post de ornament.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Fructul_stea_7172_545_1.html
Ultima modificare de antonela (03/01/10 15:02)
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
03/01/10 15:00
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Fructul dragonului sau Phythaia
Rotund, de culoare rosie, imbracat intr-o coaja ca de scoarta de copac, inveleste un miez alb sau rozaliu plin de seminte mici negre. Unele soiuri sunt roz sau galbene.
Este o specie de fruc exotic, ce se cultiva in zone cu clima uscata, subtropicala, unde precipitatiile anuale sunt foarte scazute. Planta rezista si la zone tropicale umede, dar umiditatea din atmosfera ar putea schimba gustul fructului. Nu sunt pretentioase la sol, dar este recomandat sa creasca intr-un sol bogat in ingrasamant organic. Oricum, s-a constatat ca acestea s-au dezvoltat foarte bine si in soluri nisipoase.
Cactusul din care provine acest fruct poate avea 5-6 cicluri de recolte pe an. Fructul se poate taia in doua jumatati si astfel apare pulpa fructului cu gust dulce si cu putine calorii. In general, se serveste crud, in salate, dar este adesea folosit si in sucuri, compoturi sau ceaiuri.
Aceste fructe sunt importate si in Romania si se gasesc in magazine
sursa: http://www.gradinamea.ro/Fructul_dragon ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
09/01/10 12:35
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Gutuile, sursa vie de sanatate
Inrudite cu merele si perele, gutuile apartin familiei fructelor cu o compozitie biochimica complexa.
Se stie ca gutuiul este una dintre cele mai timpurii plante cunoscute. De mai bine de 4000 de ani a crescut in Asia si Marea Mediterana, iar astazi se gaseste in America Latina, Orientul Mijlociu, precum si in Statele Unite.
O gutuie de aproximativ 92 de grame contine 50 de calorii, 14 grame de glucide totale (12 gr de zahar), vitamina C, calciu si fier.
Coaja acestui fruct este dura si aspra, iar pulpa este greu de consumat, deoarece este astringenta. Pulpa gutuii se capata culoarea roz sau violet, devenind totodata mai moale si mai dulce, atunci cand este gatita.
Din cauza ca este astringenta are o aroma puternica in conserve si jeleuri. Cand este preparata alaturi de produse gelatinoase are un gust asemanator cu cel al marului si perelor si un miros intalnit si la fructele tropicale.
Gutuile sunt mari si au o culoare galbena ce uneori capata si nuante de verde. Recoltarea gutuilor trebuie facuta numai in momentul in care fructul are o culoare galbena.
Gutuile nu sunt deseori consumate in stare proaspata deoarece sunt astringente datorita continutul mare de tanina (compus vegetal cu o structura chimica complexa).
Gutuile contin putine glucide si o valoare nutritionala mai mare decat merele.
Temperaturile scazute sunt prielnice acestor fructe. Ele pot fi pastrate pe termen lung in congelator fara a avea proprietatile calorice si energetice afectate.
O veche legenda spune ca gutuile consumate pe stomacul gol fac bine sufletului.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Gutuile__sursa ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
12/01/10 15:28
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Murele
Murele au proprietati hipoglicemiante, limitand astfel productia de insulina. Consumul de mure poate preveni unele forme de cancer, precum cel de colon si de stomac, datorita fibrelor alimentare.
De asemenea, acidul clorogenic, care se gaseste in aceste fructe, impiedica formarea substantelor cancerigene in organism. Consumate in stare proaspata, murele au proprietati depurative, laxative si antidiareice in acelasi timp.
De asemenea, murele sunt o sursa importanta de acid folic care intervine in functionarea sistemului nervos. Oamenii de stiinta au dovedit ca aceste fructe sunt la fel de benefice si in privinta neoplasmelor orale. In cadrul testelor de laborator, murele au redus cu 44 la suta dezvoltarea tumorilor maligne de origine bucala.
Proprietati:
- astringent
- laxativ (pe nemancate)
- depurativ
- nutritiv
Indicatii - uz intern:
- diaree
- afectiuni pulmonare
- angine
Mod de folosire - uz intern:
- fructul ca atare (sau in infuzii)
- in sirop: 4 linguri de supa pe zi (diaree la copii mici, afectiuni pulmonare)
- infuzie de frunze in gargare
sursa: http://www.nutritie-sanatoasa.ro/artico ... e/847/Mure
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
14/01/10 17:16
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Nucile
Miezul de nucă este unul dintre cele mai vitalizante şi nutritive alimente cunoscute şi o minune pentru organism în timpul anotimpului rece. Practic, te pune pe picioare cât ai spune nucă.
Fiind foarte bogată în grăsimi şi proteine, nuca întrece carnea ca valoare calorică, având o toxicitate de câteva ori mai mică şi este foarte uşor digerabilă.
Nucile conţin, la 100 g, 15 g de proteine, 60 g de lipide, 15 g de glucide şi 2,4 g celuloză. În plus, sunt bogate şi în sodiu, potasiu, calciu, magneziu, clor, fosfor, sulf, fier, cupru, zinc şi iod. Pot fi definite ca o colecţie de minerale şi vitamine. Au din belşug vitaminele C, B1, B2, B5, vitamina PP şi caroten.
Nucile "au obiceiul" să întărească vasele de sânge şi previne, mai ales la persoanele în vârstă, accidentele vasculare. Medicii americani de la Massachusetts General Hospital, din Boston, au descoperit, în urma unor studii efectuate timp de 17 ani, că cei care mănâncă nuci de cel puţin două ori pe săptămână au un risc de două ori mai mic de a suferi o criză cardiacă subită, faţă de cei care nu mănâncă deloc nuci.
Miezul a 20 de nuci, consumat zilnic, e un tratament eficient contra psoriazisului sau a eczemelor alergice. Miezul a patru nuci prăjite uşor se ia la trânta cu constipaţia, iar faptul că nu conţin decât foarte puţin zahăr le face un aliat al celor care suferă de diabet.
Bărbaţii ar trebui să aibă o slăbiciune pentru ele deoarce prezenţa unor substanţe reîntineritoare, care protejează şi curăţă vasele de sange, fac din nuci un aliment foarte indicat în tratamentul sterilităţii şi impotenţei.
Proprietati:
- foarte nutritiv (proteine, grasimi)
- laxativ si antidiuretic
- vermifug
- drenor cutanat si limfatic
Indicatii - uz intern:
- diabetici
- tuberculoza
- diarei
- paraziti intestinali
- litiaza urinara (ajutator)
Indicatii - uz extern:
- frectii la copiii rahitici, anemici
Mod de folosire - uz intern:
- ulei: in salata de cartofi, seara, timp de trei zile (tenia)
- frunze: sub forma de tinctura, 30-50 de picaturi, de doua ori pe zi, in apa (diabet)
Mod de folosire - uz extern:
- ulei
sursa: http://www.nutritie-sanatoasa.ro/artico ... 846/Nucile
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
17/01/10 14:15
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Alunele
Alunul cultivat este reprezentat prin numeroase soiuri, din care mai valoroase sânt: Barcelona, Mari de Piemont, Uriaş de Halle, Cosford, Eugenia, Lambert roşu, etc. Alunele se coc în august-septembrie.
Miezul deţine 36-57% din greutatea alunei şi conţine3-6% apă, 52-69% grăsimi, 12-28% substanţe proteice, 2-3% săruri minerale(potasiu, fosfor, calciu, mangan, fier, etc.), provitamina A, vitaminele C, B1, B2, PP; E(6-6,5mg/100g), acid pantotenic, acid folic(71mg/100g), vitamina P, etc.
Alunele se pot păstra 1-2 ani; după aceea miezul lor începe să râncezească. Ele se valorifică în coaja sau forma de miez. Miezul de alune se consumă proaspăt, uşor prăjit sau prelucrat în diferite produse de cofetărie(ciocolată, prăjituri, bomboane, creme, îngheţată, nuga).
Făina din miez de alune este un aliment foarte hrănitor pentru copii.
Laptele de alune , obţinut din miezul alunelor aflat în faza de întărire, se utilizează în scop medicinal.
Uleiul extras din miezul de alune este foarte gustos şi plăcut aromat, dar râncezeşte repede. Turtele rămase după extragerea uleiului se folosesc la fabricarea halvalei de calitate superioară şi a ciocolatei.
În scopuri terapeutice, de la Alun se folosesc: miezul fructelor, uleiul de alune, frunzele şi mugurii.
Miezul de alune este foarte nutritiv, energetic(620kcal/100g), cel mai uşor digerabil dintre fructele oleaginoase, are efect antianemic, remineralizant, vermifug, antiaterosclerozic, fiind totodată şi un tonifiant nervos. Miezul de fructe este foarte bogat în mangan, element chimic care, stimulează sistemul nervos central, participă la formarea ureei, a sângelui şi laptelui, precum şi la menţinerea ritmului de producere a hormonilor sexuali.
Alunele sunt fructele cele mai bogate în vitaminele din complexul B(B1, B2, PP, acid pantotenic, acid folic). Aceste vitamine contribuie la menţinerea tonusului muscular, uşurează activitatea tractului gastro-intestinal, precum şi buna funcţionare a ficatului, ochilor şi pielii. Miezul de alune este indicat în alimentaţia copiilor, a adolescenţilor, femeilor gravide, sportivilor, bătrânilor, persoanelor anemice, tuberculoşilor, femeilor cu tulburări de menopauză, precum şi în cazuri de neurastenie, impotenţă, nefrite, colici nefritice, viermi intestinali, etc. Având un conţinut foarte redus de hidraţi de carbon miezul de alune este admis diabeticilor.
Uleiul de alune , consumat câte o linguriţă, dimineaţa, timp de 15 zile este unul dintre cele mai bune leacuri contra teniei(Valnet J., 1986).
Consumat după un compot de prune sau de mere, miezul de alune uşurează evacuarea intestinului.
Frunzele Alunului, foloseşte ca infuzie, decoct şi băi, au efect hemostatic, vasoconstrictor şi tonifiant venos. Ele se recoltează în iunie-iulie.
Băile din frunze de Alun se folosesc în tratamentul varicelor supurante şi a edemelor gambelor.
Infuzia din muguri de Alun (1-2 linguriţe de muguri / 100ml apă clocotită) are acţiune antiscleroasă; se indică în cazuri de insuficienţă hepatică accentuată, epidemică, astm bronşic, emfizem pulmonar şi silicoză, consumându-se zilnic câte două căni a 200 ml.
sursa: http://eusanatos.blogspot.com/2007/10/alunele.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
20/01/10 22:30
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Merişoare
Sunt fructele arbustului pitic Vaccinium vitis-idaea L. (Merişor), asemanator cu Afinul, care creşte în zone montane, la altitudini de peste 1300 m; are frunze permanent verzi şi acoperă solul ca un covor. Florile sânt campanulate, albe sau roşietice.
Fructele de Merişor este o baca sferică, la început albă, apoi roşie, lucitoare, comestibilă, cu gust amărui, datorită conţinutului în arbutină. Merişoarele conţin zaharuri (4-7%), acizi citric, malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1, B2, C, etc., tanin, vaccinin(un glucozid), săruri minerale, etc. Ele se consumă proaspete sau prelucrate sub formă de suc, compot, gem şi ceaiuri.
În scopuri terapeutice se folosesc frunzele, fructele şi mugurii de Merişor.
Merişoarele au acţiune bactericidă (datorită acizilor benzoic şi citric), diuretică, antiinflamatorie şi antiinfecţioasă. Sunt un dezinfectant urinar şi lizează uraţii. Merişorul este principala specie pomicolă ale cărei extracte (din fructe, frunze, muguri) lizează (dizolvă, netezesc) uraţii.
Frunzele de Merişor se recoltează în septembrie-octombrie, când conţinutul lor în substanţe active este maxim; se usucă la umbră,în strat subţire. Ele conţin arbutozidă, glicozid al hidrochinonei, hidrochinonă liberă, metilarbutozidă, flavonoizi, taninuri, ericolină, acid chinic, săruri de magneziu, săruri ale acizilor organici, vitamină C şi alte vitamine, leucoantociani şi flavonali glicozidaţi (leucocianidină, cianidină, cvercetol, derivaţi fenilpropanolici, etc.).
Conţinând acid benzoic şi acid citric, frunzele – ca şi fructele – au acţiune bactericidă. Datorită acidului chinic, extractele lor lizează uraţii, aşa cum s-a arătat.
Pe traiectul căilor urinare, arbutozida şi metilarbutozida din infuzia din frunze de Merişor se dedublează în hidrochinonă şi, respectiv, metil-hidrochinonă, care alături de flavonide, imprimă infuziei acţiune diuretică şi dezinfectantă a căilor urinare. Totodată, frunzele de Merişor au acţiune antiinflamatorie, astringentă (datorită taninului), precum şi o slabă acţiune antidiabetică.
Decoctul din frunze de Merişor se administrează ca diuretic şi antiseptic în tratamentul bolilor căilor urinare, îndeosebi în stări inflamatorii purulente (catar vezical, cistite, pielite, uretrite). Datorită conţinutului în tanin, acest decoct se poate folosi şi în tratamentul diareii şi hemoragiilor. Se recomandă, de asemenea, în gută, reumatism, litiaza urinară urică, etc.
Prepararea decoctului se face prin extracţie dublă: peste două linguriţe de frunze de mărunţite se toarnă 100 ml apă rece şi se lasă timp de o oră pentru macerare la rece; după aceea lichidul se strecoară într-un alt vas, iar peste frunzele rămase se toarnă 100 ml apă clocotită şi se fierb 15 minute. Vasul se ia apoi de pe foc şi după 10 min. i se strecoară conţinutul. Se amestecă ambele lichide. Se completează cu apă fiartă şi uşor răcită, până la 200 ml şi se îndulceşte cu zahăr. Din acest decoct se ia câte o lingură la intervale de 3-4 ore. Decoctului preparat ca mai sus, i se poate adăuga şi un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu.
Decoctul din frunze de Merişor (30 g), flori de Albăstrele (10 g) şi Lemn dulce (10 g). Se pune o lingură din acest amestec într-un vas cu 250 ml apă clocotită, se fierbe 10 minute, apoi se lasă să se răcească, se strecoară, se îndulceşte şi se ia ca diuretic câte o lingură de supă înaintea fiecărei mese principale. Pentru a mări acţiunea dezinfectantă a acestui ceai şi a creşte alcalinitatea urinii, se recomandă să se ia concomitent şi bicarbonat de sodiu. Acest decoct este contraindicat în timpul sarcinii.
În tratamentul infecţiilor urinare se mai folosesc tinctura din frunze de Merişor şi maceratul de glicerină din muguri de Merişor.
sursa: http://eusanatos.blogspot.com/2008/03/merioare.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
23/01/10 14:27
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Măceşele
Fac parte din grupa „fructe de pădure”, deoarece producţia de măceşe se obţine aproape în exclusivitate de la plantele spontane, cunoscute sub numele de Măceş (Rosa canina L.), Răsură, Ruje sau Trandafir sălbatic. În cultură, Măceşul a fost introdus recent pe suprafeţe foarte mici.
Măceşele sânt pseudofructe, rezultate din dezvoltarea receptaculului floral. În interiorul lor se află achenele, adevăratele fructe, denumite impropriu seminţe. Măceşele au formă sferică sau elipsoidală, culoare portocalie în faza de pârgă şi roşie sau roşie-portocalie la maturitatea deplină.
În scop medicinal, măceşele trebuie recoltate când sânt în pârgă, ne-înmuiate, iar nu toamna, după căderea brumei, când sânt complet coapte şi devin moi, deoarece în această fază ele conţin cantitatea cea mai mică de substanţe active. Conţinutul maxim de vitamina C îl au măceşele în pârgă, cu pulpa încă tare. După recoltare , măceşele se prelucrează imediat, pentru a nu se degrada substanţele active. Prelucrarea se face în vase de lemn, de plastic sau de ceramică smălţuită, pentru a împiedica degradarea vitaminei C, pe care metalele o descompun.
Măceşele conţin : apă 49%, zaharuri 21,0%, proteine 3,6%, acizi 3,5% (în acid malic), celuloză 23,0%, substanţe minerale 2,8%, provitamina A, (500-5000 mg la 100 g pulpă în funcţie de specie), vitaminele B1,B2, E, K şi P (sub formă de flavonoglucozide), precum şi urme de vitamină PP. Uleiul seminţelor de măceşe conţine vitamina F (acizi esenţiali: acidul linolic, acidul linoleic şi acidul arahidonic). Acizii din măceşe (malic şi citric, îndeosebi) contribuie la stabilizarea vitaminei C. În măceşe se mai găsesc compuşi terpenici, ca betulina, precum licopen (izomer al carotenului), pigment care le imprimă culoarea roşie-portocalie.
În scopuri terapeutice, de la Măceş se folosesc fructele (din care se prepară infuzie, decoct, vin medicinal, băuturi răcoritoare), seminţele şi florile.
Măceşele amestecate cu miere (două părţi pulpă de măceşe curăţate de perişoare şi o parte de miere) se utilizează contra limbricilor (ascaridoza), consumându-se zilnic câte 2-3 linguriţe din acest amestec.
Decoctul din măceşe (o linguriţă de fructe la o cană cu 200 ml apă) împiedică formarea calculelor renali, deoarece, deoarece măceşele sânt diuretice. Ele se pun în apă când dă în clocot şi se fierb numai 5-10 minute, pentru a nu se pierde prea mult din vitamina C. Acest decoct se foloseşte şi la tratarea rinitelor, a colitei cronice, a aterosclerozei şi a hipertensiunii arteriale, precum şi pentru dezintoxicarea alcoolicilor. Se beau 2-3 căni decoct călduţ pe zi.
Infuzia din fructe de Măceş este bogată în vitaminele C şi P. Ea se foloseşte la tratarea arteritei, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale şi trombangeitei obliterante, deoarece menţine elasticitatea şi permeabilitatea vaselor capilare (datorită bioflavonoidelor, care au rol de vitamină P, precum şi vitaminei F). Această infuzie se prepară din două linguri de fructe la 0,5litri apă clocotită; se bea în cursul unei zile.
Infuzia de măceşe şi fructe de cătină albă , în părţi egale, 1-2 linguriţe de amestec la o cană de amestec la o cană cu apă (200 ml), se poate folosi ca ceai alimentar în tot cursul anului; se beau 2-3 căni pe zi.
Maceratul la rece de măceşe este o băutură răcoritoare bogată în vitamine, care se prepară astfel: 100 g măceşe se macerează timp de 12 ore într-un litru de apă rece; se adaugă apoi 100 g măceşe se macerează timp de 12 ore într-un litru de apă rece; se adaugă apoi 100 g zahăr, deoarece, după dizolvarea zahărului se strecoară; se beau 3 căni pe zi; se păstrează la rece.
Siropul de măceşe se prepară astfel: peste 250 g măceşe uscate se toarnă 1,5 litri apă în clocot şi se lasă la macerat 12 ore, apoi se filtrează, se adaugă 0,5 kg zahăr şi se fierbe până la consistenţa unui sirop.
Siropul de măceşe se mai poate prepara şi din suc de măceşe şi zahăr, în părţi egale, care se fierb la foc slab, într-un vas de inox, timp de 10-15 minute, având grijă să se înlăture spuma formată. După ce vasul se ia de pe foc, se adaugă 6 linguriţe cu zeamă de lămâie sau 2 linguriţe de vitamină C pulbere; se amestecă bine şi se toarnă în sticle curate, uscate şi fierbinţi.
Sticlele se astupă ermetic şi se pasteurizează. Din 3 kg de măceşe se obţine 1 litru de suc (cu ajutorul maşinii de stors roşii).
Vinul (cidrul) de măceşe are acţiune diuretică, tonic-aperitiv, fiind indicat în afecţiuni hepatice şi renale.
Infuzia din flori de Măceşe şi decoctul din seminţe de măceşe sânt indicate în boli de ficat, de rinichi, în dizenterie, constipaţie şi hemoptizii (scuipări de sânge).
În farmacii, din măceşe se obţine Rozavit-ul, un produs biostimulator (suc) foarte bogat în vitamină C (250 ml de suc conţin 75 mg vitamină C).
Extractul de măceşe este folosit în apifitoterapie, la obţinerea produsului Ciploment T, tablete moi, medicament cu acţiune biostimulatorie.
Conţinutul ridicat de acid ascorbic (vitamina C) imprimă măceşelor o puternică acţiune antiinfecţioasă (vitamina C intervine în procesele de oxidoreducere a microorganismelor, blocându-se respiraţia).
sursa: http://eusanatos.blogspot.com/search/label/Fructe
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
24/01/10 13:59
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Dudele
Fructul Dudului, numit dudă, agudă sau soroză , este o asociaţie de drupele. Dudele au culoare roşie, neagră sau albă, gust acrişor, în faza de pârgă, şi dulce la maturitate deplină, când devin foarte perisabile.
Dudele conţin : apă(83%), zaharuri(9,4%), acizi(0,95%), proteine(1,2%), grăsimi(0,6%), celuloză(2%), substanţe minerale(0,84%), vitamină C(50-199 mg la 100 g), provitamina A, vitaminele B1, B2, PP, acid folic, etc. Valoarea energetică a dudelor este de circa 69 kcal la 100g.
ÃŽn bioterapie se folosesc fructele şi frunzele Dudului.
Dudele au efect tonic, depurativ, antibiotic(bactericid) şi antiinflamator. Sucul extras din dude înainte de maturitatea deplină conţine 20-25 g acid citric la litru(care are efect bactericid). Acest suc se utilizează diluat cu apă sau în sirop astringent, pentru gargare contra anghinei, stomatitei şi aftei; are, de asemenea, efect antiscorbutic.
Dudele în pârgă, fiind astringente, se folosesc în tratarea enteritelor şi enterocolitelor. Dudele bine coapte, având efect laxativ, se foloseşte în combaterea constipaţiei.
Infuzia din frunze de Dud (o lingură de frunze la 250 ml apă clocotită, băută în 3 reprize) este indicată în diabetul zaharat. Pentru un efect mai puternic, la frunzele de Dud se pot adăuga frunze de Afin, frunze de Nuc, teci de Fasole uscate şi Urzică; ceaiul se îndulceşte cu zaharină. Infuzia din frunze de Dud se foloseşte pentru tratarea eczemelor.
sursa: http://eusanatos.blogspot.com/2007/11/dudele.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
27/01/10 14:16
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Castanele
Castanul (Castanea) este un gen al clasei de foioase si arbusti ce face parte din familia Fagaceae. Nativ din regiunile temperate din emisfera nordica, numele acestuia are legatura si cu castanele comestibile produse.
Iar in Europa, Asia si Africa, castanele sunt adesea folosite ca substitut al cartofilor.
Potrivit cercetarilor castanele sunt printre primele alimente consumate de om inca din timpuri preistorice.
Castanea sativa a ajuns in Europa din Grecia.
In prezent, castanele comestibile ajung in Romania din Japonia, China, Spania sau Italia.
Aceste fructe cu coaja lemnoasa sunt date saracilor ca un simbol de subzistenta in sarbatoarea Saint Martin si sunt, de asemenea, in mod traditional, consumate de ziua Sfantului Simon, in Toscana.
Castanele contin de doua ori mai mult amidon decat cartofii, fiind in randul produselor alimentare din China, Japonia si sudul Europei, fructe de baza in panificatie.
Castanul a fost mentionat in istorie si ca "arbore de paine". Sutele de soiuri de castane au fost selectionate si in functie de calitatile specifice si sunt astazi intrebuintate la fabricarea bomboanelor, pentru prajire, fierbere, uscare, faina si unt.
Castanele au o compozitie nutritionala remarcabila, ele fiind o sursa excelenta de vitamine.
Fructele cu coaja lemnoasa contin aproximativ 50 % apa, aceasta insemnand ca sunt foarte perisabile.
Ele contin glucide complexe si au o cantitate echilibrata de vitamina C si potasiu. Contin putin sodiu si sunt lipsite de gluten, ulei si colesterol. Proteinele sunt de o calitate ridicata si sunt asimilate usor de organismul uman.
Cheresteaua din copacul de castan are o culoare si o textura asemanatoare cu cea a stejarului si este foarte apreciata.
Acesti arbori pot trai pana la 500 de ani si, de regula, produc fructe cand ajung la varsta de 40 de ani.
Ca si beneficii aduse sanatatii, castanele sunt fructele cu cele mai putine calorii din categoria celor cu coaja lemnoasa. Aproximativ 100 de grame de nuci contin pana la 691 de calorii, in timp ce castanele au doar 170 de calorii.
Sunt bogate in fibre, vitamine, minerale si sunt unele dintre cele mai mici fructe cu coaja care au un continut scazut de grasimi, aproximativ 1 %. Ele sunt si o sursa bogata de vitamina B, acid folic, magneziu, mangan si cupru.
Totodata, fata de cele mai multe fructe cu coaja, 100 de grame pot sa contina aproximativ 34 de grame de carbohidrati.
Castanele sunt adesea folosite in prepararea supelor, sosurilor si ca garnitura la diverse mancaruri de legume.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Scurt_istoric_ ... 545_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
28/01/10 15:05
|
|
RainSong
membru
 Locatie: going over Jordan
Inregistat: 08/11/06
|
|
antonela a scris:
antibiotice sau medicamente pentru boli cardiovasculare atunci cel mai indicat lucru ar fi să eliminaţi din dieta dumneavoastră acest fruct deoarece acesta poate produce afecţiuni grave, iar în unele cazuri chiar fatale. |
oups, eu iau antibiotice, tata ia de cand il stiu medicamente pentru inima si amandoi mancam grape.
o sa incerc picaturile cu lamaie si astept sa se faca afinele ,mi-a recomandat oftalmologul. Desi mananc stafide [am niste musli tarate cumplite care contin stafide] tot am anemie. Mi dor de dudele de la tara ,ne patam toti si ramaneau mainile murdare o zi intreaga.
Antonela [&colaboratorii], ai facut o treaba super tare cu postatul fructelor, este foarte util. Oricum ,nu stiu cat de mult isi fac efectul .. ma duc sa mananc mere, din alea pricajite de la tara, macar nu au E-uri.
[trebuia sa fii postat la comentarii?]
_______________________________________
"se spune ca-i nevoie de curaj pentru-a muri, eu spun ca trebuie curaj pentru-a trai; si stii ca toti oamenii mor, dar nu toti oamenii traiesc .. e greu cand trebuie sa treci zilnic inca un test."
|
|
28/01/10 20:20
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Buddha Hand Citron
Buddha's Hand Citron este un fruct cunoscut si sub numele de Fingered Citron sau Citrus medica. In chineza poarta numele de Shou kan, in timp ce in japoneza este numit bushukan.
In traducere, Mana lui Buddha este un fruct cu o vechime mai mare decat cea a portocalelor, grapefrutului sau lamailor; este un fruct neobisnuit, pretuit de secole de chinezi si japonezi. Acestia il intrebuintau pentru parfumarea locuintei si hainelor, deoarece are un parfum misterios ce persista pana la doua saptamani.
Pentru culturile asiatice, Mana lui Buddha a fost si este un dar al divinitatii supreme.
Forma acestuia este longitudinala si are segmente lungi ca degetele unei maini. Florile si frunzele au in cea mai mare parte o nuanta de violet.
Buddha's Hand Citron, sub forma confiata, este un desert delicios care totodata in non-medicina traditionala este prescris ca expectorant, stimulent si tonifiant al organismului.
De asemenea, este folosit datorita aromei sale drept condiment pentru peste, este un ingredient principal in prepararea deserturilor si cocktailurilor alcoolice. Pulpa fructului, deseori conservata, este constituita doar dintr-o maduva alba dulce si aromata.
Fingered Citron este un fruct popular de Anul Nou, deoarece se crede ca acesta este aducator de noroc in gospodarii. Japonezii cumpara acest fruct la sfarsitul anului nu doar pentru ca este un fel de talisman norocos ci si pentru a-l utiliza ca ornament in diverse decoruri.
In China, scris cu literele alfabetului chinezesc, numele Buddha's Hand Citron simbolizeaza fericire, prosperitate si longevitate.
Roadele copacelului care ajunge pana la inaltimea de 100 de centimetri, iar anotimpul sau cel mai productiv este cel de iarna, intre lunile noiembrie si ianuarie.
sursa: http://www.gradinamea.ro/Buddha_Hand_Ci ... 548_1.html
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
29/01/10 15:34
|
|
antonela
Moderator
Locatie: Romania
Inregistat: 02/11/05
|
|
Nectarinele
Nectarinele sunt bogate in vitamina C, vitamina A, niacina, potasiu si fibre alimentare. In plus, nectarinele au un continut redus de grasimi saturate, colesterol si sodiu.
Cea mai mare parte a caloriilor furnizate de nectarine provin din zaharuri.
Continut pentru cantitatea: 100g
Calorii 44 kcal
Grasimi total 0 g
Saturate 0 g
Polinesaturate 0 g
Mononesaturate 0 g
Colesterol 0 g
Carbohidrati total 10.600 g
Fibre alimentare 1.700 g
Zaharuri 7.900 g
Proteine total 1.100 g
sursa: http://dieta.romedic.ro/aliment/Nectarine_037.html
Ultima modificare de antonela (30/01/10 16:45)
_______________________________________
Căci Tu eşti Stânca mea, Cetăţuia mea, şi, pentru Numele Tău, mă vei povăţui şi mă vei călăuzi. Psalmul 31:3
|
|
30/01/10 16:42
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
