|
|
|
|
|
| Autor |
| Mesaje |
Pagini: 1 2 3 4 ... 18 |
|
|
m3diator
admin
Locatie: Suceava, Romania
Inregistat: 08/12/04
|
|
cu totii stiti despre aceasta problema si poate unii au trecut prin durerea
unui divort si cunoasteti adevarata insemnatate.
traim intr'o perioada in care rata divorturilor e poate mai mare ca cea a
casatoriilor, iar poate unii fug de casatorie fiind speriati de gandul unui
divort, in urma unei vieti de familie esuate, si pierderile materiale care
pot aparea in urma lui. sa fie vorba de egoism? cred ca da.
vreau sa va intreb ce parere aveti despre divortul intre crestini, cand si
in ce situatii poate fi acceptat? daca ar trebui acceptat.. sau nici macar
nu ar trebui luat in calcul?
|
|
11/05/05 03:36
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Uite, îmi pare bine că pe acest forum se aduc în discuţie probleme spinoase, cum ar fi divorţul şi avortul (în alt topic). Este bine, ca şi tineri aflaţi la începutul unei posibile vieţi de familie, să învăţăm din greşelile altora, nu să le repetăm şi să învăţăm din experienţa proprie.
Cred că este evident că în Scriptură divorţul este privit ca păcat în ochii lui Dumnezeu:
- atât prin despărţirea în sine a singularităţii pe care o vede Dumnezeu în fiinţa "bărbatfemeie" (am legat cuvintele împreună ca să ne sară în ochi şi mai bine unitatea), punctată foarte bine de Isus (Mat. 19:6, Gen. 2:24);
- cât şi prin faptul că despărţirea, prin natura coruptă a omului, creeat de Dumnezeu pentru părtăşie, mai mult ca sigur că va adânci păcatul în sensul căutării unui alt trup pentru împreunare (Mat. 5:32; 19:9).
Domnul Isus dă singura derogare pentru divorţ în cazul înşelării încrederii din parteneriat, prin curvie. Dar şi atunci trebuie luaţi în calcul mai mulţi factori înainte e alegerea despărţirii: cum vor creşte mai departe copiii, partenerul nu se poate pocăi? Până la ce punct suferinţa este suportabilă în Isus?
Şi în plus, din cele spuse de Isus eu deduc că o recăsătorire în urma unui divorţ este păcat. Mai degrabă pocăinţa şi revenirea soţilor împreună este o binecuvântare în ochii lui Dumnezeu.
Aşa că, tineri şi tinere, să avem mare grijă, şi ochii în de 40 de ori căte 4, înainte de a încheia un legământ cu un partener, legământ care va trebui să-l respectă toată viaţa. Nu merge să zicem "îmi iau jucăriile şi plec" când ne dăm seama că am ales greşit. Pentru că dacă alegem greşit, va trebui să ne ducem crucea până la capăt.
|
|
12/05/05 07:01
|
|
|
Corina
membru
Locatie: Cluj-Napoca/Romania
Inregistat: 02/04/05
|
|
Divortul??? este asa de usor sa inchedem usa si sa spunem nu este permis intre crstini, si sa ne continuam viata linistiti, pe cand alte persoane, sa se zbata in durerea unei vieti mizerabile, alaturi de un om nepotrivit. Si poate m-as fi afirmat si eu sus si tare impotriva divortului daca nu as fi vazut lacrimi si vieti distruse de un partener egoist, plin de pacat si orgoliu, si poate fi vorba si de barbati si de femei...
Si sa nu imi spuna mie cineva ca poti fi sigur de persoana cu care te casatoresti!!! Poate avea ascuns undeva intr-un colt ascuns al inimii un sambure de mandrie care cu timpul sa ii umple tot omul interior transformandu-l intr-un monstru!!! si spune-mi mie cum ai putea sa vezi asta inainte sa te casatoresti, cand nici nu stii prea bine la ce sa te uiti. Poate sa cititi in fiecare zi din Biblie, si sa aiba un limbaj spiritual, sa iti spuna ca pentru el numai cerul conteaza...si cand colo cararea lui sau a ei sa fie in neoranduiala...Doamne mi-e si teama sa ma gandesc.
Ma intreb daca mai poti sa vezi cat de mult sufera o fiinta care este demult divortata emotional, cu grave probleme in familie si sa ii spui ca nu are voie sa divorteze!!!
_______________________________________
sug pula
|
|
16/05/05 17:55
|
|
|
anca4j
membru
Inregistat: 24/01/05
|
|
Sincera sa fiu nu cred ca este vina unei singure persoane daca se ajunge la divort (fie si acea separare emotionala) ... este greu sa iti alegi partenerul de casatorie dar Dumnezeu are un rol important in asta si relatia pe care o are fiecare cu El conteaza f mult in viata de familie...este baza.
Personal, nu cred ca un copil al lui Dumnezeu.... care il slujeste in sfintenie...va avea un partener de viata opus....din aceste puncte de vedere....asta se intampla doar la persoanele care au o relatie 'caldicica' cu Dumnezeu....e f greu, intradevar, dar exista o voce pe care, daca o ascultam, ne ajuta f mult...
e normal sa suferi in urma unui divort....daca se ajunge acolo  dar...conteaza f mult sa ne dam seama care a fost cauza. Este mai greu sa renuntam la egoism, incapatanare si sa iubim mai mult....sa acceptam ca si celalalt poate avea dreptate....si de aici...porneste totul
nu vreau sa par 'ingusta' ... e realitatea...problema la noi este urmatoarea....ex la doi oameni crestini care s-au casatorit si au inervenit probl si vor sa divorteze...fiecare din ei da vina pe celalat...dar oare e asa???nu exista o probl mult mai adanca...la fiecare din ei??? oare nu s-a racit relatia dintre ei si Dumnezeu ?
e greu sa spui ca nu e bine sa acceptam divortul intre crestini.... parerea mea este ca trebuie sa avem mare grija cum este relatia noastra cu Dumnezeu inainte de casatorie...si apoi totul ia o alta directie
|
|
17/05/05 14:03
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Corina a scris:
Ma intreb daca mai poti sa vezi cat de mult sufera o fiinta care este demult divortata emotional, cu grave probleme in familie si sa ii spui ca nu are voie sa divorteze!!! |
Dacă i-aş spune-o eu, aş înţelege să tac din gură. Şi tac. Dar dacă i-o cere Scriptura...
Cuvântul lui Dumnezeu şi Duhul Sfânt este sigurul lucru care le poate da biruinţă persoanelor aflate în această stare. Cunosc destul de multe astfel de cazuri, şi acolo unde chiar şi eu m-am întrebat cum se poate ca acei parteneri de viaţă să mai rămână împreună, Cuvântul lui Dumnezeu a făcut şi face minuni.
Aşa că nu-mi pun eu probleme cum ar putea să rămână împreună perechi care au ajuns rău. Aceasta este treaba lui Dumnezeu şi El Şi-o face foarte bine. Iar cei care înţeleg voia lui Dumnezeu şi vor primi puterea de a îşi duce crucea, dacă nu vor avea răsplată în ameliorarea situaţiei din căsnicie, oricum vor avea răsplată din partea lui Dumnezeu pentru împlinirea voii Sale.
Problema mai gravă nu este divorţul în sine, pe care l-aş înţelege, în sensul că doi oameni nu mai pot pur şi simplu să convieţuiască. (Deşi există posibilitatea pocăinţei "partenerului turbulent", şi la sfârşit să ajungă amândoi în Rai, cu Dumnezeu împreună.) Dar de ce, atunci, după divorţ, în marea majoritate a cazurilor pe care le-am văzut, partenerii nu au rămas necăsătoriţi? Nu se ajunge atunci la ceea ce se poate asemăna cu "căsătoriile de probă"? Nu ne batem joc atunci de Dumnezeu? Păi hai să trăim atunci în concubinaj, că doar nici măcar nu mai cheltuim bani pe nuntă... Şi dacă ne potrivim, atunci ne luăm! Dacă nu, "Pacea Domnului"! Hai să călcăm şi porunca de a ne înmulţi, şi să nu mai facem copii, că, vezi Doamne, să nu fie cine să sufere dacă ne despărţim!
Am tot respectul şi toată dragostea pentru persoanele care au ajuns în prag de divorţ, şi eu însumi nu pot să zic cu mâna pe inimă ca aşa ceva nu va fi posibil în viaţa mea, însă niciodată nu voi accepta să mint şi să-i spun păcatului altcumva decât păcat. Dacă păcătuiesc, îmi asum responsabilitatea pentru păcatele mele, şi harul lui Dumnezeu poate să mă absolve de ea, dacă mă pocăiesc. Dar niciodată nu voi accepta să spun că nu am păcătuit, dacă am păcătuit. E ca şi cum aş încercat să-L mint pe Dumnezeu în faţă. Şi acest lucru este imposibil.
|
|
17/05/05 15:38
|
|
|
Corina
membru
Locatie: Cluj-Napoca/Romania
Inregistat: 02/04/05
|
|
Ar fi ideal sa fie asa, dar nu stiu daca ai citit povestea de dragoste a lui Tolstoi? sau a lui Charles Wesley, unul dintre marii refomatori care a ars pentru Hristos sau a fratelui lui John. Stiu pe cineva (si nu vreau sa dau indicii de nici un fel) un om sincer si educat la nivel inalt din punct de vedere teologic, si la toti ni s-a frant inima de durere cand am aflat vestea divortului. Si in urma experintei acumulate de pana acum am invatat ca nu il putem baga pe Dumnezeu in tipare pt. ca El nu este un calculator sa il programezi: dai comanda-om spiritual si iasa -viata binecuvantata si reusita. Daca asa cum Domnul ingaduie asa de multe lucruri rele de ce nu ar ingadui si un esec in casnicie?
Noi adesea vedem viata aici si acum pe cand Dumnezeu o vede doar ca si pe o calatorie...si ce vom spune unui suflet care se zbate in astfel de probleme?
_______________________________________
sug pula
|
|
17/05/05 15:58
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Mi se pare interesant să se ofere exemple de oameni divorţaţi ca un fel de argument pentru a-i compătimi pe cei care trec prin astfel de situaţii. Cunosc şi eu destule astfel de situaţii. Dar eu nu compătimesc pe nimeni, pentru că nu judec pe nimeni. Eu însumi sunt destul de păcătos şi vrednic de a fi lepădat din gura lui Dumnezeu. Însă pentru asta nu-i spun păcatului din viaţa mea altcumva decât păcat.
Există păcate cu consecinţe ireparabile în ochii noştri, cum ar fi divorţul urmat de recăsătorie sau avortul. Nu spun că nu există iertare pentru astfel de păcate, dar acest lucru nu înseamnă că nu sunt păcate. Nu ne putem baza decât pe harul şi iertarea lui Dumnezeu, iar cu o atitudine de pocăinţă sinceră şi înercând să repare ce se mai poate eu cred, din ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu, că există iertare şi pentru cei care trec prin această vale a vieţii, la fel cum există iertare şi pentru alte păcate.
Dar pentru a fi iertat, trebuie să recunoşti mai întâi că ai greşit. Ceea ce mă întărâtă nu este greşeala în sine, ci faptul că se perverteşte conştiinţa oamenilor care ajung din ce în ce mai mult să privească acest păcat ca pe ceva foarte normal. Şi atunci ne mirăm că Dumnezeu se întărâtă împotriva noastră.
Uitaţi ce zice Dumnezeu în Maleahi 2:13-16
"[...] El nu mai caută la darurile de mâncare, şi nu mai poate primi nimic din mâinile voastre. Şi dacă întrebaţi: "Pentru ce?"... Pentru că Domnul a fost martor între tine şi nevasta din tinereţea ta, căreia acum nu-i eşti credincios, măcar că este tovarăşa şi nevasta cu care ai încheiat un legământ! [...] Căci Eu urăsc despărţirea în căsătorie - zice Domnul, Dumnezeul lui Israel [...]".
Fiţi atenţi, Dumnezeu spune că urăşte "despărţirea în căsătorie", adică păcatul, iar nu "pe cel ce se desparte în căsătorie", adică nu pe păcătos. Acelaşi lucru îl urăsc şi eu. Şi al trebui să-l urâm toţi.
|
|
18/05/05 11:32
|
|
|
anca4j
membru
Inregistat: 24/01/05
|
|
da....asta am incercat si eu sa spun...Dumnezeu uraste pacatul nu pe pacatos...atunci noi de ce nu putem ura acest pacat si il luam ca pe ceva atat de normal???
|
|
18/05/05 15:35
|
|
Fyn
membru
 Locatie: Suceava, Romania
Inregistat: 16/03/05
|
|
Ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta!
Porunca e clara, fie ca ne place noua sau nu. Fie ca ne este comoda, sau incomoda. Fie ca avem de suferit toata viatza sau nu.
Nu cred ca putem face teologie si doctrina din experientzele oamenilor. Nu putem sapune ca daca a facut cutare om spiritual asa atunci e bine de facut asa. Doctrina se bazeaza pe Biblie si numai pe Biblie. Experientele pot sa fie exceptii de la doctrina, sau sa fie dovezi ale doctrinei, dau nu pot sa fie o completare la doctrina.
Si in acest sens cred ca doctrina este clara. Dumnezeu uraste divortul, despartirea in casatorie.
Nu se inteleg bine si isi chinuie viatza? De ce s-a ajuns acolo? Care este relatia ambilor cu Dumnezeu. Nu numai a ei a lui. Ca de multe ori se spune ca daca ea / el s-ar schimba ar fi mai bine. Casnicia nu e ceea ce zice ea sau el, nu e ceea ce decide ea sau el ci ceea ce decid impreuna + Dumnezeu. Si deci cred ca e si ceea ce accepta sa schimbe in viatza lui si ea si el. Cred ca multi sunt ispititi sa divortzeze, dar cand tu ca si crestin accepti divortzul ca si solutie cred ca e primul pas spre divortz. Si dupa cum spunea Isus in predica de pe munte, numai gandul sa il ai si ai si pacatuit.
Cred ca pentru o casnicie cu probleme trebuie de facut totul ca sa se salveze si nicidata acceptat faptul ca divortul ar fi o solutie.
Spiritualitatea unui om nu e data de cata teologie stie si de cata slujire face ci de cat de aproape este de Dumnezeu.
Dumnezeu nu ingaduie o ispita, o incercare ca noi sa pacatuim. Divortul e un pacat, deci Dumnezeu nu are cum sa ingaduie un pacat.
..............apropo... nu am vorbit din experientza ci din ceea ce inteleg io .... si stiu ca sunt limitat
_______________________________________
Verbum Domini Manet In Aeternum...
Nici o fapta buna nu ramane nepedepsita...
|
|
18/05/05 16:46
|
|
|
Corina
membru
Locatie: Cluj-Napoca/Romania
Inregistat: 02/04/05
|
|
21. Aţi auzit că s-a zis celor din vechime: "Să nu ucizi"; iar cine va ucide, va cadea sub pedeapsa judecatii.
22. Eu însă vă spun: Că oricine se mânie pe fratele său va cadea sub pedeapsa judecatii şi cine va zice fratelui său: prostule, va cadea sub pedeapsa soborului; iar cine va zice: nebunule, va cadea sub pedeapsa focului gheenei.
Domnul Isus modifica legea si atribuie pedeapsa uciderii pentru manie - ori ruperea relatiei, si deci incercand sa concludem Dumnezeu considera atat de valoroasa o relatie incat gravitatea distrugerii ei este egala cu o ucidere. De aceea vede El asa de periculos divortul. cineva spunea ca este mai dureros decat despartirea prin moarte, pentru ca divortul aduce cu el atatea lucruri urate precum si sentimentele aferente acestor dezastre. Cum ar putea fi acesta un lucru bun?
Nu pot sa uit o dupamasa calduroasa de vara pe care mi-o petreceam cu o prietena pe una dintre terasele preferate, si discutam despre divort, si imi spunea ca ce rost are sa ramana impreuna doi oameni care deja isi fac viata un dezastru unul altuia? la care i-am taiat-o categoric: nu au voie sa divorteze, daca au facut o prostie sa se casatoresca sa nu faca prostia sa divorteze... nu eram deloc deacord cu divortul, sub nici o forma!
A venit insa o zi in care o fata pe care o iubesc f. f. mult, a venit sa imi ceara sfatul s-a casatorit cu um om cuceritor, pe care l-am cunoscut si eu inainte de nunta era fain si aveau sanse la o viata buna chiar daca nu avea un aspect fizic deosebit...insa dupa casatorie el a inceput sa devina posesiv si egoist. Sincer cand i-am vazut comportarea am crezut ca nu mai este in toate facultatile mintale... Prietene mea plangea, spunea ca i s-au terminat lacrimile. A inceput sa se imbolnaveasca fizic si psihic iar medicul i-a recomandat divortul urgent. A discutat cu pastorul si el i-a spus sa divorteze ( cunoscand situatia completa), parintii lui i-au spus sa divorteze, el i-a spus sa divorteze, prietenii lui si ai ei toti...si ma intreba ce sa faca? Mi-a cazut tot elanul si curajul...si nu i-am dat nici un raspuns. Poate ai tu unul, am sa il transmit urgent, eu nu am niciunul...nu am avut putere sa spun divorteaza, dar nici sa spun nu divorta!
De atunci nu mai am nici un raspuns in aceasta problema. Intrebati pastorii, dar nu aceia care inchid ochii la tot si nu vad nimic ci cei care efectiv ii intereseaza de oameni...unul dintre pastorii din Romania ne-a povestit printre crestinii neoprotestanti cazuri in care dupa casatorie s-a descoperit ca sotul era homosexual...sau femei lesbiene... si sunt reale...ce ai sfatui pe celalat care este izbit de o asemenea realitate??? Sunt probleme tot mai fregvente intre noi,,, si daca vom inchide ochii odihnindu-ne linistiti ca printre crestini nu e voie, ca e pacat pacatul va putea in continuare sa faca ravagii printre noi!
_______________________________________
sug pula
|
|
23/05/05 12:55
|
|
|
sca_vio
membru
Locatie: brasov
Inregistat: 24/05/05
|
|
Asta e problema la noi oameni, ne bagam in niste probleme la care nu cerem sfatul Domnului.Credem ca daca suntem fericiti cu acea persoana automat avem binecuvantarea Lui.Corina,in legatura cu prietena ta,de ce nu-i spui sa-l intrebe pe El, singura persoana al carui sfat conteaza.Toata lumea ia spus sa divorteze si ea inca mai alearga in jur sa-i intrebe pe oameni.De ce? pt ca spera ca exista cineva sa-i spuna sa reziste si sa continuie in acea relatie.Toti ne dam cu parerea si uitam ce e mai important.....parerea LUI conteaza.
|
|
24/05/05 23:43
|
|
|
cosminro
membru
Locatie: Brasov
Inregistat: 25/05/05
|
|
Dorinta de a sta in legatura cu Dumnezeu, este rezultatul unei famili (sot si sotie) de a-L reprezenta pe Dumnezeu ca fiind creatorul si indrumatorul ficarei famili. Relatia sotului si a sotiei in familie este foarte importanta, deoarece atunci cand cei doi sunt inradacinati in Cuvant, acestia sunt calauziti de Duhul Sfant zi de zi. De ce numarul divorturilor creste in Romania? Singurul raspuns este cel prezentat in cuvintele de mai sus: Relatie si Cuvant(Dumnezeu)! Daca dorim ca acest numar sa scada, ar trebui sa ne concentram asupra acestor doua chei. Cineva spunea: daca-l vezi pe fratele tau in groapa, ce faci, il ridici sau il lasi unde se afla? Isus, Mantuitorul nostru, in lucrarea sa de slujire a unit ceea ce omul a despratit! Noi ce facem?
Ajuta-ne sa putem sa unim cum Tu ne-ai facut una prin scumpul Tau FIU!
Cu stima si respect in Christos, Cosmin
Ultima modificare de cosminro (26/05/05 21:06)
|
|
25/05/05 20:11
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Interesant cazul pe care îl aduce în dicuţie Corina... cât despre observaţia lui sca_vio... există multe momente în viaţă când cerul tace. Acelea sunt încercările. Nu cred că prietena lui Corina nu a pus problema ei mai întâi în faţa lui Dumnezeu. Dar din păcate noi nu putem să vedem dincolo de încercare, aşa cum vede Dumnezeu, şi încercăm să găsim soluţii cât mai repede pentru ca durerile noastre să înceteze. Aici se vede dacă umblăm prin vedere sau prin credinţă.
Mai ne putem încrede într-un Dumnezeu care ne lasă să trecem prin asemenea suferinţe? Avem o problemă că uităm să privim trecutul şi viitorul, şi ne uităm doar la prezent. Dacă am reuşi să vedem în astfel de momente toate încercările de până acum prin care Dumnezeu ne-a trecut personal biruitori, toate încercările oamenilor lui Dumnezeu descrise în Cuvântul Său... Ştiţi ce scrie: "Credinţa vine în urma auzirii Cuvântului"
M-am gândit foarte mult la ce aş putea să-i spun unui om aflat în suferinţă, şi am ajuns la concluzia că EU nu aş putea să-i spun nimic care să-l ajute. Însă am observat că atunci când aduceam în discuţie promisiunile de binecuvântare, de sprijin şi ajutor pe care Dumnezeu le face în Scriptură, versetele de mângâiere şi promisiunile de răsplătire după îndurarea suferinţei, copiii lui Dumnezeu care auzeau aceste cuvinte parcă vedeam în ei, în ochii lor, licărul începutului unei schimbări. În bine.
Eu însumi, când alţii mă îmbărbătau cu Scriptura ziceam: "Da, mă astea le-am zis şi eu la alţii, dar pe mine acuma nu mă ajută!" Dar după aceea, gestul frumos al unui prieten care-mi amintea de Dumnezeu, de Cuvântul Lui, de sprijinul Lui, Cuvântul în Sine şi lucrarea Duhului Sfânt începeau să producă în mine o schimbare, odorinţă de a avea încredere în Domnul, de a continua să lupt pentru Dumnezeu şi principiile Lui, fără a mă mai gândi la durata încercării.
Corina, personal, din experienţa proprie şi din ceea ce am văzut şi în alte cazuri în Scriptură, cred că dacă ai avea puterea şi timpul să stai cu prietena ta şi să-i prezinţi mereu şi mereu Cuvântul lui Dumnezeu, El va deveni viu în gura ta, şi va aduce roadă prin Duhul Sfânt. Cred că acest Cuvânt e mai bun decât sfatul şi compătimirea oricărui om, fie el şi pastor sau consilier creştin, pentru că El este Dumnezeu. Şi dacă deja ai încercat o astfel de cale, nu o abandona. Rezultatele nu se măsoară cu măsura noastră, ci cu măsura lui Dumnezeu!
Şi nu uita Corina! TU eşti cea care ai fost pusă de Dumnezeu lângă prietena ta tocmai pentru un astfel de moment. Poate prin acest forum Domnul a pus şi pe altcineva lângă tine să te ajute să poţi să ajuţi. Aşa că, uite, Domnul nu ne lasă singuri în încercare, şi are mijloacele prin care ne ajută să ieşim din ea. Trebuie să conştientizăm doar că El deja a pregătit o cale agreeată de El şi conformă cu caracterul Lui! Poate nu cea sugerată aici, dar una sigur există! O spune Cuvântul Stăpânului şi Creatorului Universului, nu vorbele unui oarecare scârţa scârţa pe hârtie!
|
|
25/05/05 20:39
|
|
|
Corina
membru
Locatie: Cluj-Napoca/Romania
Inregistat: 02/04/05
|
|
O dar sca_vio, daca prietena mea nu a divortat a doua zi dupa nunta (cand s-a izbit prima data de probleme sau in ziua nuntii nu stiu chiar exact) si nu a divortat pana in ziua de azi este pentru ca cauta Voia Lui Dumnezeu. Sa stii ca admir tare mult curajul ei, si dorinta de a ramane in Voia Lui Dumnezeu...a cautat Voia Lui si inainte de a se casatorii...a fost la prooroc si acesta i-a spus ca este de la Domnul sa se casatoreasca cu el ! ce sa faca acum sa mearga la proroc din nou??? tie cum iti vorbeste Dumnezeu?
De aceea a vorbit cu pastorul si cu alti consilieri pentru ca vrea sa stie Voia Lui Dumnezeu... Doamne cand ma pun sa ma rog pentru ea nu am cuvinte..., ce sa spun Doamne, schimba-l pe el? El care ne-a lasat posibilitatea sa alegem cum vrem sa traim, in pacat sau in Voia Lui? sa ma rog da-i putere ei? sau cum sa ma rog?
_______________________________________
sug pula
|
|
01/06/05 11:29
|
|
Tristan
membru
 Locatie: Bucuresti, Romania
Inregistat: 10/10/05
|
|
Stimati domni/doamne/domnisoare,
Si daca vi se intampla sa va casatoriti cu ununl/una pe care la un moment dat chiar nu mai putesti sa o/il suportati... ce veti face? Veti trai un iad aici, pe pamant? Va veti incapatana sa va tineti legat de celalalt? Ce veti face?
|
|
10/10/05 21:11
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Tristan, presupunând că ai un copil şi îl înveţi ce să facă în viaţă, ce îi vei spune, ce sfaturi îi vei da?
Câte dintre sfaturile tale crezi că le va urma? Câte dintre lucrurile care sunt grele la început dar îi fac bine la sfârşit vei încerca să i le prezinţi într-o lumină bună?
Cât îl vei ajuta să meargă pe calea care aduce rezultate bune deşi este grea?
Dar ce va face el? Asta atârnă de el.
Cine se va bate cu pumnul în piept ca Petru zicând că el niciodată nu-l va părăsi pe Isus este cam inconştient, ca să nu zic de blestemat, extrapolând versetul cu "blestemat este omul care se încrede în om".
Totuşi noi suntem datori să ne sprijinim unii pe alţii în alegerile considerate de Dumnezeu bune, chiar dacă ele poartă o cruce.
Se simte cineva gata să poarte responsabilitatea de a nega Cuvântul lui Dumnezeu în această privinţă? Să ia asupra sa păcatul de a declara bună despărţirea a ceea ce Dumnezeu a unit? Unire declarată necondiţionat la un moment dat?
Dacă cineva a greşit în această privinţă există iertare ca şi pentru alte categorii de păcate. Nu este subiectul discutat aici. Însă a-i spune păcatului altcumva decât păcat înseamnă a-i târâ pe alţii în păcat. Şi "vai va fi de cel care va face să păcătuiască pe vreunul dintre aceşti micuţi..."
|
|
10/10/05 21:34
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
A! Am văzut în mesajul lui Corina că persoana în cauză a fost la un prooroc care i-a zis să se căsătorească cu acea persoană.
ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI!
Nu faceţi prostia să înghiţiţi imediat ce vi se spune, mai ales în decizii care implică toată viaţa! Dacă nu puteţi să-l cunoaşteţi pe acel prooroc după roadă, cereţi confirmări suplimentare de la Domnul! Şi la confirmările suplimentare mai cereţi şi alte confirmări suplimentare! Şi atunci mai păstraţi încă o portiţă de îndoială! Pentru că dacă Domnul vrea să facă ceva El o va face, nu trebuie să vă temeţi să-L puneţi la încercare! Atâîţi titani ai credinţei de pe paginile Sfintei Scripturi au făcut-o!
Dacă nu o faceţi veţi fi purtaţi încolo şi încoace de orice val, şi o să aveţi o viaţă plină de eşecuri pe care Domnul nu le-a dorit pentru voi, şi pentru care nu poate fi acuzat El!
Şi în încheiere din nou spun tuturor, fără nici o teamă, având în vedere vremurile de înşelăciune pe care le trăim (Mat. 24:24):
ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI! ATENŢIE MARE LA PROOROCI!
|
|
11/10/05 08:58
|
|
april
admin forum
 Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05
|
|
Nu stiu ce s-a mai intamplat intre timp cu prietena Corinei. Uneori este usor sa stai pe margine si sa dai sfaturi. Dar alteori, tocmai ca stai pe margine, poate vezi totul in alta lumina.
Mi-a placut ce au scris Anca si Filip.Daca pornesti intr-o casatorie cu gandul la divort, atunci esti mult mai aproape de el. Nu trebuie sa intre in socotelile noastre. Casatoria crestina e un legamant pe viata, facut de buna voie. E o funie impletita in trei :sot, sotie si Dumnezeu. O funie care nu se poate rupe, deoarece Dumnezeu este parte din ea.
Ultima modificare de april (24/10/05 18:39)
_______________________________________
Every Day Brings New Blessings
|
|
24/10/05 18:38
|
|
Larisa
membru
 Locatie: Seattle
Inregistat: 22/05/05
|
|
Atunci cand funia e impletita in 3: sotul - sotia - so acara, atunci lucrurile au toate sansele sa ajunga la divort. Este un subiect delicat. Eu cred ca e voie sa divortezi numai daca partenerul te inseala sau daca iei bataie in fiecare zi sau ceva de genul acesta. Nu cred ca Dz e asa de absurd incat sa te tina legat de un om care bea non-stop sau e foarte violent, sau te inseala...
_______________________________________
"In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe" - Nicolae Iorga
|
|
08/11/05 01:41
|
|
april
admin forum
Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05
|
|
Am mai gasit cateva texte : Matei 5:32,19:9; Marcu 10:11; Luca 16:18; 1 Corinteni 7.
Daca cei doi erau deja credinciosi cand s-au casatorit, atunci nu ar trebui sa se puna problema divortului...
Daca nu erau credinciosi si, intre timp, unul s-a intors la Dumnezeu, atunci am putea aplica ce spune Ap.Pavel: daca cel necredincios vrea neaparat sa divorteze, atunci cel credincios nu este legat....
In cazul in care un credincios se casatoreste cu un necredincios, atunci as spune ca si-a facut-o cu mana lui....
In orice caz, recasatoria nu este acceptata decat in cazul mortii unuia dintre soti...
Ma intrebam de ce a spus Domnul Isus ca din pricina de curvie si nu de preacurvie, ar fi acceptat divortul...Eu stiam ca relatiile sexuale inainte de casatorie se numesc curvie si cele de dupa casatorie, cu alt partener, preacurvie...
Poate poate cineva sa explice mai bine...?
Ultima modificare de april (10/11/05 17:46)
_______________________________________
Every Day Brings New Blessings
|
|
10/11/05 17:45
|
|
Larisa
membru
Locatie: Seattle
Inregistat: 22/05/05
|
|
April, stii gluma aia in care un tip i-a zis pastorului ca el preacurveste legal pentru ca in Biblie scrie sa nu prea curvesti?
_______________________________________
"In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe" - Nicolae Iorga
|
|
11/11/05 04:00
|
|
april
admin forum
Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05
|
|
Nu, n-o stiu...
Eu am pus o intrebare serioasa...
Poate are cineva un raspuns serios...
_______________________________________
Every Day Brings New Blessings
|
|
12/11/05 11:33
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Da, preacurvia se referă la un om care are relaţii sexuale cu o persoană de sex opus, deşi omul respectiv este căsătorit.
Curvia eâface referire la relaţii sexuale între parteneri care nu sunt căsătoriţi.
|
|
13/11/05 13:42
|
|
april
admin forum
Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05
|
|
Multumesc. Asa stiam si eu.
Tinand cont de asta, cum s-ar explica textul din Matei 5: 32, " afara numai de pricina de curvie"...?
_______________________________________
Every Day Brings New Blessings
|
|
13/11/05 17:30
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
