TANARCRESTIN.net
 




Forum | Regulament | Cautare | Inregistrare | Login

Nu esti conectat.

tcForum/Devotional/Meditatii Moderat de antonela, april  
Autor
Mesaje Pagini:  1 2 3 4 5 ... 16
april
admin forum

Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05

doitili a scris:

Ce trebuie sa fac astazi?

Ridica digul, inainte de a veni valtoarea.
Tese-ti haina inainte de a veni iarna.
Aduna graul, inainte de a veni foametea.
Povesteste-le camarazilor tai despre Isus, inainte ca ei sa-si caute alti prieteni.
Povesteste-le camarazilor tai despre dragostea lui Dumnezeu, inainte ca ei sa paraseasca scoala.
Povesteste-le camarazilor tai despre Duhul Sfant, inainte ca ei sa fie dusi la locul de ardere.
Johnson Ganabaranam


_______________________________________
Every Day Brings New Blessings

18/03/06 14:32

   
april
admin forum

Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05
Perla de mare pret (I)
(autor necunoscut)

"Împaratia cerurilor se mai aseamana cu un negustor care cauta
margaritare
frumoase." (Matei 13:45)

David Morse, un misionar american plecat în India, se împrietenise cu Rambhau, "cautatorul de perle". Cei doi petreceau multe seri împreuna, în locuinta lui Rambhau, unde David îi citea din Biblie, explicându-i calea de salvare pregatita de Dumnezeu pentru omenire.
Lui Rambhau îi placea sa asculte Cuvântul lui Dumnezeu, însa orice încercare a misionarului de a-l face pe Rambhau sa-L accepte pe Cristos ca Domn si Mântuitor era întâmpinata de acesta cu îndoiala.
- Calea pe care mi-o prezinti tu spre cer e mult prea usoara pentru mine, Sahib! N-o pot accepta. Daca ar fi sa intru vreodata pe aceasta cale în cer, m-as simti ca un cersetor acolo, ca unul care a fost lasat sa intre în cer din mila. Poate suna a mândrie, dar asta este, vreau sa-mi merit locul în cer, vreau sa mi-l câstig si prin urmare va trebui sa fac ceva pentru el.
Rambhau nu se lasa influentat de nici un argument pe care i l-ar fi putut aduce misionarul, si astfel s-au scurs câtiva ani.

Într-o seara, misionarul a auzit o bataie în usa. Era Rambhau.
- Intra, bunul meu prieten, l-a întâmpinat David pe Rambhau.
- Nu, a spus "cautatorul de perle", nu voi intra în seara asta, Sahib. Am venit sa te rog sa ma însotesti pâna acasa, fiindca as vrea sa-ti arat ceva. Si te rog sa nu ma refuzi.
- Cum as putea sa te refuz, Rambhau. Fireste ca te voi însoti, a replicat misionarul.
Pe drum, Rambhau i-a spus lui David:
- Peste o saptamâna încep sa lucrez pentru locul meu din cer. Voi pleca spre Delhi. Si voi merge acolo pe genunchi.
- Omule, ce-ti veni! Sunt peste 1000 de kilometri pâna la Delhi! Genunchii tai nu vor rezista nici pâna la Bombai! Te vei trezi cu rani adânci si cine stie ce boala mai iei !
- Nu, nu încerca sa ma opresti. Trebuie sa merg la Delhi, iar cei vesnici ma vor rasplati pentru aceasta. Suferinta va fi dulce, fiindca ea îmi va aduce locul dupa care tânjesc, locul meu  în cer!
- Rambhau, dragul meu prieten! Cum sa te las sa faci una ca asta, când Isus a suferit si a murit pe cruce tocmai pentru ca sa-ti poata oferi un loc în cer!
Însa nimic nu-l putea clinti pe Rambhau din hotarârea lui de a pleca în genunchi spre Delhi.
- Mi-esti cel mai drag prieten de pe pamânt, Sahib Morse. În toti acesti ani mi-ai stat alaturi în boala si în necaz. De fapt, adesea mi-ai fost singurul prieten. Dar nici chiar tu nu ma poti abate de la dorinta mea de a-mi dobândi fericirea eterna... Trebuie, trebuie neaparat sa merg la Delhi!
David Morse se asezase pe scaunul pe care Rambhau îl construise special pentru el, de pe care îi citise de atâtea ori din Biblie.
Rambhau a iesit din camera, întorcându-se dupa doar câteva clipe. Tinea în mâini un mic seif.
- Seiful îl am de ani de zile. Si nu tin în el decât un singur lucru. Iar acum a sosit momentul sa-ti vorbesc despre el, Sahib. Am avut un fiu...
- Un fiu? Tu ai avut un fiu? Dar nu mi-ai spus niciodata nimic despre fiul tau!
- Nu, Sahib, fiindca n-am putut... (În timp ce vorbea, ochii lui Rambhau se umpleau de lacrimi.) Acum trebuie sa-ti vorbesc despre el, fiindca în curând voi pleca si cine stie daca ma voi mai întoarce vreodata viu de la Delhi. Fiul meu a fost si el un cautator de perle... A fost cel mai bun cautator de perle de pe coasta Indiei. Era cel mai rapid scufundator, avea privirea cea mai agera, bratele cele mai puternice si nici un alt cautator de perle nu rezista atâta sub apa cât rezista fiul meu. Inima mea tresalta mereu de bucurie la vederea lui! Dupa cum stii probabil, majoritatea perlelor au câte un defect, ce nu poate fi însa depistat decât de ochiul unui expert. Ei bine, fiul meu visa sa gaseasca perla "perfecta", perla care sa fie mai presus decât orice alta perla gasita vreodata... Iar într-o, a gasit-o! Însa desi o descoperise, desi o tinea strâns în mâna, fiul meu nu s-a putut bucura de ea. Zabovise prea mult sub apa, iar trupul lui a cedat. Perla aceea l-a costat viata...
Batrânul cautator de perle si-a plecat capul. Pentru o clipa, trupul i-a fost scuturat ca de un plâns convulsiv, dar fara ca sa se auda vreun zgomot cât de mic.
- În toti acesti ani am pastrat aceasta perla ca pe ceva de mare pret. Însa acum voi pleca si nu ma voi mai întoarce, asa ca ti-o voi darui tie, bunul meu prieten.
Rambhau forma cifrul seifului, deschise usita si scoase din el cu mare grija un pachet. Cu gesturi pline de blândete, desfacu pachetul, dadu la o parte un strat de vata si scoase o perla uriasa. O privi câteva clipe, apoi o puse în palma misionarului. Era una dintre cele mai mari perle gasite vreodata pe coasta Indiei,iar sideful ei era de un luciu si de o culoare nemaiîntâlnite la perlele de cultura. Cu siguranta ca prin vânzarea ei s-ar fi putut obtine o suma fabuloasa!
Pret de câteva clipe, David Morse a ramas fara grai. Privea uimit perla.
- Rambhau! Ce perla!...
- Aceasta perla, Sahib, este perfecta, sopti Rambhau.
Misionarul si-a ridicat brusc privirea. Oare nu era aceasta ocazia pentru care se rugase de multa vreme? Oare nu i se oferea acum prilejul sa-l faca pe Rambhau sa înteleaga valoarea jertfei lui Cristos? Astfel ca rosti aproape pe nerasuflate:
- Rambhau, este o perla nemaipomenita, o perla de nedescris! Da-mi voie sa o cumpar de la tine. Valoarea ei este inestimabila, dar nu-ti pot oferi decât 10.000 de dolari pe ea. Doresc însa foarte mult sa cumpar aceasta perla de la tine.
- Sahib, ce vrei sa spui?
- Stiu ca nu-i de ajuns, Rambhau. Uite, ma voi împrumuta si-ti voi da 15.000 de dolari pe ea, iar daca vrei mai mult, voi munci ca sa ti-o pot plati.
- Sahib, a rostit Rambhau, îndreptându-si trupul si privind tinta în ochii misionarului, aceasta perla nu are pret... Nimeni din lume nu poate sa-mi plateasca suficient, încât sa acopere valoarea pe care aceasta perla o are pentru mine. Un milion de dolari sa mi se ofere pe ea, si tot nu as vinde-o. Si nu ti-o pot vinde nici tie. Tu o poti însa primi în dar de la mine.
- Nu, Rambhau! Nu pot sa accept un asemenea dar. Oricât de mult îmi doresc aceasta perla, n-o pot primi în dar. Poate sunt prea mândru, dar mi se pare prea usor sa accept o asemenea valoare în dar. Trebuie sa platesc pentru aceasta perla; daca trebuie, chiar sa muncesc pentru ea...
Batrânului cautator de perle nu-i venea sa creada.
- Nu-ntelegi, Sahib! Pe singurul meu fiu, pe care-l iubeam ca lumina ochilor, aceasta perla l-a costat viata, iar eu NU o voi vinde, oricât mi s-ar oferi pe ea. Valoarea ei este egala cu viata fiului meu. Nu ti-o pot vinde, dar ti-o pot darui. Nu trebuie decât sa o accepti ca pe un semn al dragostei pe care ti-o port.
Misionarul era coplesit de importanta momentului. L-a prins de mâna pe batrânul sau prieten, rostind cu blândete în glas:
- Rambhau, nu întelegi, este? Cuvintele mele nu fac decât sa repete cele spuse de tine mereu.
Cautatorul de perle privea întrebator la David si treptat începu sa patrunda sensul celor spuse de acesta.
- Dumnezeu îti ofera mântuirea în dar. Este atât de mare si de nepretuita, încât nici un om de pe pamânt nu ar putea sa plateasca pentru ea. Milioane de dolari sa ai, si tot nu te poti apropia de pretul ei. Nici un om de pe fata pamântului n-o poate câstiga prin propriile-i eforturi. Milioane de ani sa traiasca, si tot n-ar putea plati pentru ea. Nici un om nu este suficient de bun ca sa o merite. Intrarea ta în ceruri L-a costat pe Dumnezeu viata Fiului Sau preaiubit. Sute de pelerinaje sa faci timp de sute de ani, si tot nu ti-ai putea câstiga prin ele intrarea în ceruri. Tot ce poti face este sa accepti ceea ce a facut deja Dumnezeu pentru ca tu sa ai intrare libera în ceruri. Si sa accepti totul în dar, ca pe un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru tine, pacatosul... Rambhau, fireste ca-ti voi accepta darul. Îl voi accepta cu mare umilinta si ma rog ca Dumnezeu sa ma faca vrednic de dragostea pe care mi-o porti... Rambhau, nu vrei si tu, în adânca smerenie, sa accepti maretul dar pe care Dumnezeu ti-l ofera tie personal, stiind ca pentru a ti-l putea oferi, pe Dumnezeu L-a costat viata Fiului Sau preaiubit?
Lacrimi mari se rostogoleau tacute pe obrajii batrânului cautator de perle. Valul se dadea încet la o parte.
- Sahib, acum înteleg. Timp de doi ani de zile am crezut învatatura lui Isus, dar n-am putut crede ca El îmi ofera mântuirea în dar. Da, acum înteleg. Unele lucruri au o valoare prea mare pentru a putea fi cumparate sau câstigate. Sahib, Îi voi accepta în umilinta mântuirea.


_______________________________________
Every Day Brings New Blessings

18/03/06 16:51

   
SAMUEL
membru

Locatie: Timisoara/ESPANA
Inregistat: 01/06/06
Binecuvantati sa fiti toti cei care ati scris aceste cuvinte frumoase, m-au ajutat sa merg, sa lupt, sa sper mai departe

_______________________________________
ei merg din putere in putere

02/06/06 02:15

   
Larisa
membru

Locatie: Seattle
Inregistat: 22/05/05
Doi prieteni se intalnesc intr-un bar, la o cafea. Deprimat, unul dintre ei  incepu sa se descarce, povestind despre toate preocuparile sale...munca...banii... raportul cu prietena... scopul sau in viata...
Totul parea sa ii mearga prost.
Celalat baga mana in buzunar, scoase o bancnota de 50 EURO si ii zise:
       -Vrei aceasta bancnota?
       -Bineinteles... sunt 50 EURO, cine nu i-ar vrea?
       Cel care avea bancnota in mana o stranse cu putere pana cand aceasta se facu un mic ghemotoc.
       -Acum o mai vrei?
       -Sunt tot 50 EURO. Bineinteles ca ii iau si asa, daca mi-I dai.
       Prietenul desfacu ghemotocul, arunca bancnota pe jos si o calca in picioare, pana cand se murdari toata.
       -Tot mai vrei bancnota?
       -Este oricum o bancnota de 50 EURO, si pana cand nu o rupi isi pastreaza valoarea...
       -Acum intelegi? Trebuie sa stii, chiar daca uneori ceva nu iese asa cum vrei tu, chiar daca viata te indoaie si te face un mic ghemotoc, tu continui sa fii la fel de important cum ai fost intotdeauna... Ceea ce  trebuie sa conteze este cat valorezi in realitate, nu cat de mult necazuri poti sa ai
intr-un anumit moment. Apoi puse bancnota desfacuta alaturi de el, pe masa  iar cu un zambet complice ii spuse:
       -Ia-i, tine-i cu tine ca sa iti amintesti de acest moment atunci cand nu te vei simti bine... dar trebuie sa imi dai o banconta noua de 50 EURO ca sa o pot utiliza cu urmatorul prieten care are nevoie.
De cate ori ne indoim de valoarea noastra, de ceea ce meritam intr-adevar si de ceea ce putem realiza?

Acum gandeste-te bine si incearca sa raspunzi la urmatoarele intrebari:
       1-Care sunt cele mai bogate 5 persoane din lume?
       2-Care sunt ultimele 5 castigatoare de la Miss Univers?
       3-Numeste 10 castigatori ai premiului Nobel.
       4-Care sunt ultimii 5 castigatori ai premiului Oscar pentru cel mai bun actor sau cea mai buna actrita?
Cum merge?
       Rau?
       Nu te preocupa. Nici unul dintre noi nu isi aminteste care erau ieri cei  mai bogati, mai frumosi, mai celebri...

       Acum raspunde la urmatoarele:
       1-Numeste 3 profesori care te-au ajutat in formarea ta.
       2-Numeste 3 prieteni care te-au ajutat in momente grele.
       3-Gandeste-te la cateva persoane care te-au facut sa te simti special.
       4-Numeste 5 persoane cu care iti face placere sa-ti petreci timpul.

       Cum merge?
       Mai bine?
       Persoanele care fac diferenta in viata ta nu sunt acelea care au cele mai bune rezultate, multi bani sau multe premii...
       Sunt cele care isi fac griji pentru tine, care au grija de tine si care stau oricum cu tine.
            Gandeste-te o clipa... Viata este foarte scurta!

Ultima modificare de Larisa (23/06/06 02:51)


_______________________________________
"In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe" - Nicolae Iorga

23/06/06 02:48

Site web  
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
Un copil era  pe cale sa se nasca.Intr-o zi Il intreaba pe Dumnezeu:
     -Am auzit ca maine ma vei trimite pe pamant,dar cum voi putea sa traiesc acolo,asa de mic si neajutorat?
Dumnezeu a replicat:
     -Dintr-o multime de ingeri am ales unul pentru tine!Si el te va astepta si va avea grija de tine!
     -Dar ,a spus copilul, aici sunt in Cer,eu nu trebuie sa fac nimic decat sa cant si sa zambesc.De asta am nevoie ca sa fiu fericit!
Dumnezeu a spus:
     -Ingerul tau va canta pentru tine in fiecare zi si tu vei simti dragostea lui si vei fi fericit.
     -Si ,a spus copilul, cum voi putea sa inteleg atunci cand oamenii imi vor vorbi,pentru ca eu nu stiu limba oamenilor?
     -Aceasta e usor ,a spus Dumnezeu.Ingerul iti va spune cele mai frumoase si mai dulci cuvinte pe care le-ai auzit vreodata si cu multa rabdare si grija te va invata sa vorbesti!
Copilul s-a uitat la Dumnzeu si a spus:
     -Si ce trebuie sa fac cand voi vrea sa vorbesc cu Tine?
Dumnzeu a zambit spunand:
     -Ingerul tau iti va pune mainile impreuna si te va invata sa te rogi.
Copilul a spus:
     -Am auzit ca pe pamant exista oameni rai.Cine ma va proteja?
Dumnezeu Si-a pus bratul in jurul copilului si a spus:
     -Ingerul tau te va apara-chiar daca isi va risca viata!
Copilul s-a uitat suparat spunand;
     -Dar eu voi fi tot timpul trist pentru ca nu te voi mai vedea!
Dumnezeu I-a zambit copilului:
     -Ingerul tau iti va vorbi mereu despre Mine si te va invata cum sa te intorci la Mine,cu toate ca Eu sunt tot timpul langa tine!
In acel moment s-a facut liniste in Cer,dar vocile celor de pe pamant puteau fi deja auzite.Copilul,in graba,a intrebat repede;
     -O,daca eu sunt gata sa plec,spune-Mi, te rog,numele ingerului meu!
Dumnezeu a replicat:
     -Numele ingerului tau nu are asa mare importanta... poti sa-i spui simplu MAMA!

Ultima modificare de jezzy (02/07/06 13:14)


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

02/07/06 13:08

   
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
Inteligenta fara dragoste,te face pervers.
Justitia fara dragoste,te face implacabil.
Diplomatia fara dragoste,te face ipocrit.
Succesul fara dragoste,te face arogant.
Bogatia fara dragoste,te face avar.
Supunerea fara dragoste,te face servil.
Saracia fara dragoste,te face orgolios.
Frumusetea fara dragoste,te face ridicol.
Autoritatea fara dragoste,te face tiran.
Munca fara dragoste,te face sclav.
Simplitatea fara dragoste,isi pierde valoarea.
Vorbele fara dragoste,te fac introvertit.
Legea fara dragoste,te supune.
Politica fara dragoste,te face egoist.
Credinta fara dragoste,te face fanatic.
Crucea fara dragoste,reprezinta tortura.

VIATA FARA DRAGOSTE...ISI PIERDE SENSUL !


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

17/07/06 15:42

   
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
Imagineaza-ti ca esti pus in urmatoarea situatie:
Printr-un concurs oarecare de imprejurari ai castigat dreptul ca o banca sa-ti verse in cont, in fiecare dimineata 86400 $.
Trebuie sa respecti doua reguli:
1.Ceea ce n-ai cheltuit intr-o zi nu se adauga in ziua urmatoare,ci se pierde.
2.Banca poate oricand sa se retraga,fara nici un preaviz.
                       
                      CE AI FACE CU ACESTI BANI ???

Gandeste-te bine apoi citeste continuarea.















Aceasta banca este TIMPUL...in fiecare dimineata primesti 86400 de secunde pe care nu poti sa le pui deoparte,odata trecuta ziua ele sunt definitiv pierdute...
De aceea incearca sa le folosesti cat mai bine facand cat mai frumoasa viata celor din jur si viata ta.
Straduieste-te ca fiecare secunda sa conteze, pentru ca ea va fi altfel pierduta,iar banca poate sa spuna in orice moment ca nu mai este dispusa sa continue jocul.


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

01/09/06 12:14

   
sunshine
membru

Inregistat: 10/04/06
Conform site-ului www.truthorfiction.com  faptele despre Brian Moore sunt adevarate. Cu toate acestea Brian a prezentat povestea aceasta doar la intalnirea "Fellowship of Christian Athletes" in liceul lui."Camera" a fost defapt scrisa de vorbitorul/autorul Joshua Harris si apare in cartea "I kissed Dating Goodbye"
Brain Moore era un baiat de 17 ani care a avut o tema pentru liceu sa scrie despre cum crede el ca este Raiul. El avut un accident de masina si a murit. Parintii lui,dupa ce fiul lor a avut acest accident au mers la scoala sa ceara toate lucrurile fiului sau, si varul sau a gasit eseul acesta la el in dulap. Familia Moore crede ca Dumnezeu a vrut sa arate ceva prin eseul lui Brian si de aceea s-au hotarat sa il impartaseasca cu ceilalti.

CAMERA

Intr-o stare de trezire si somnolenta am descoperit ca ma aflu intr-o camera. Nu era nimic deosebit la ea decat un perete care era acoperit cu un index plin de documente. Aceste documente erau in ordine alfabetica dupa titlul si autorul sau. Asa cum ma plimbam pe langa acest perete mi-a atras atentia un document pe care scria "Fete pe care le-am placut". Am deschis documentul si am inceput sa rasfoiesc. Am fost socat sa recunosc toate numele din fiecare pagina. Atunci fara sa mi se spuna am stiut exact unde sunt. Aceasta camera fara viata cu documente mici era un crud sistem pentru viata mea. Aici erau scrise actiunile din toate momentele traite, mici si mari, cu niste detalii care erau exact cum s-au intamplat. Un sentiment de mirare si curizitate combinat cu spaima am simtit in momentul in care incepeam sa descopar continutul acelor documente. Unele mi-au adus fericire si amintiri placute, altele niste sentimente de rusine si regret atat de intens incat m-am uitat in spatele meu sa vad daca se uita cineva.
Un document numit "Prieteni" era langa unul marcat "Prieteni pe care i-am tradat". Titlurile erau aranjate foarte ciudat. "Carti pe care le-am citit", "Minciuni pe care le-am spus", "Confort care l-am oferit", "Glume la care am ras". Unele erau chiar exagerate in exactitate. "Lucruri pentru care am tipat la fratele meu". Altele la care nu puteam sa rad: "Lucruri care le-am facut din cauza furiei", "Lucruri din cauza carora am comentat inaintea parintilor mei". Niciodata nu paream atat de surprins de aceste lucruri. Erau mai multe foi in dosar decat ma asteptam. Eram coplesit de suparare despre viata care am trait-o. Era posibil ca pe durata anilor  pe care i-am trait sa fi umplut atatea milioane de foi? Dar fiecare foaie confirma adevarul. Fiecare era scrisa cu propria mea mana si fiecare era semnata cu semnatura mea. Cand am scos dosarul "Emisiuni Tv la care m-am uitat" am realizat ca foile erau foarte mari din cauza datelor din ele. Aceste pagini erau foarte bine impaturite si inca dupa vreo 2-3 straturi am realizat ca tot nu se termina documentul. L-am inchis, rusinat, nu din cauza calitatii emisiunilor, doar prin vastul timp pe care l-am petrecut in fata televizorului. Cand am ajuns la dosarul "Ganduri desfranate" am simtit un inghet alergand in corpul meu. Am scos acest fisier doar un centimentru fiind nepregatit sa-i vad intreaga masura si am scos o pagina. M-am simtit rau sa ma gandesc ca un moment ca acela a fost inregistrat. Un sentiment de animal turbat a cazut asupra mea. Un gand ma domina: Nimeni altcineva nu trebuia sa vada dosarele astea. Trebuie sa le distrug. Trebuia sa golesc si sa ard fiecare dosar. Dar cum am scos foile si le-am pus pe pamant nu puteam sa rup o singura pagina, erau tari ca fierul cand incercam sa le rup. Invins si neajutorat am pus foile inapoi in dosar. Sprijinandu-ma de perete am inceput sa urasc ceea ce am facut. Si am vazut titlul "Oameni carora le-am vestit Evanghelia". Dosarul era cel mai stralucitor dintre toate si aproape nefolosit. L-am scos si era foarte mic cu un continut de cativa centimetrii. Puteam numara foile care au cazut in mainile mele pe o mana. Si atunci au venit lacrimile. Am inceput sa suspin. Atat de tare incat ma durea. A inceput sa ma doara stomacul si am fost socat. Am cazut in genunchi si am inceput sa plang. Am plans de rusine, am plans de rusinea care m-a acoperit. Nimeni nu trebuie sa stie despre camera asta. Trebuie s-o inchid si sa ascund cheia. Dar cum lacrimile curgeau, L-am vazut pe El. Nu, te rog nu El. Nu aici. Oh, orice dar nu Isus. M-am uitat neajutorat cum a inceput sa deschida dosarele si sa citeasca foile. Nu puteam sa indraznesc sa aud raspunsul Lui. In acele momente am inceput sa ma uit la fata Lui. In ochii Lui se vedea o durere mai profunda decat in sufletul meu. Parea intentionat ca se duce la dosarele cele mai groaznice pentru mine. De ce trebuia El sa citeasca tot? Intr-un sfarsit s-a intrors spre mine din capatul camerei. Se uita la mine cu mila in ochii Sai. Capul meu s-a inclinat in jos, mi l-am acoperit cu mainile si am inceput sa plang amarnic. A venit spre mine din partea cealalta a camerei si si-a pus mana in jurul meu. El ar fi putut sa spuna atat de multe lucruri. Dar El n-a spus nimic. El doar plangea cu mine. Apoi s-a ridicat si s-a indreptat iar spre peretele cu dosare. A inceput din capatul camerei si a scos fiecare foaie si una cate una a inceput sa Isi scrie numele peste al meu. "Nu!" am strigat eu. Tot ce puteam spune era "Nu!Nu!" si am luat foaia din mana Lui. Numele Lui n-ar trebui sa fie peste aceste foi. Dar era scris cu rosu inschis, un rosu atat de viu. Numele Lui Isus il acoperea pe al meu. Era scris cu sangele Sau. Cu blandete a luat foaia inapoi. A zambit cu un zambet trist si a inceput sa semneze carile. Niciodata n-o sa inteleg cum a facut asta asa repede, dar in momentul urmator mi s-a parut ca-L vad semnand ultima foaie din dosar si plecand prin spatele meu. A pus mana Sa pe umarul meu si a spus "Am terminat". M-am ridicat si El m-a calauzit inafara camerei. Nu era nici o incuietoare pe usa. Erau inca dosare care trebuiau scrise.

"Pot totul in Hristos care ma intareste"-Filipeni 4:13
"Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat a dat pe unicul Sau Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu moara ci sa aiba viata vesnica."Ioan 3:16


02/09/06 20:01

   
rubenK2
membru

Locatie: Lupeni, Romania
Inregistat: 15/09/06
..::O experienta de o zi::................................................................

M-am trezit dimineata si m-am uitat in jurul meu...aceeasi pereti,acelasi pat, wow..aceeasi casa :)) Ma pun pe genunchi si ma rog rugaciunea mea standard de dimineata... Ma duc la baie,ma spal pe fata si observ ca nu s-a schimbat nimic peste noapte doar k a aparut o mica buba...off tzantzarii astia nenorociti :(( Ma duc la bucatarie si intr-o ordine perfecta mananc acelasi fel de mancar ca si ieri,ziua de dinainte de ieri...etc. Ma imbrac in aceleasi haine si ma indrept spre scoala care spre mirarea mea nu s-a mutat din loc :-o Ma intalnesc cu aceeasi colegi pe care ii vad zi de zi...unii mai nebuni ca altii...incep orele si vin profesorii ca pe banda in clasa...nici unul nu este nou :-/ Orele se termina si ma intorc acasa pe acelasi drum..Ajung si ma apuc de invatzat..cand termin ies afara si ma duc sa joc umpik fotbal pe acelasi teren unde am fost si ieri..cu aceeasi prieteni de ieri... Vine seara si incerc citesc umpik din Biblie...off de o luna tot incerc sa trec de cartea Numeri si ma tot impotmolesc la numele alea :( In fine...Lasa...poate reusesc sa termin maine! Ma pun in acelasi pat, imi fac rugaciunea tipica de seara si ma culc cu gandul la ziua de maine......sau de azi pt k maine va fi la fel ca azi....ca ieri....etc....



..::In final::...........................................................................................

Ne trezim in fiecare zi si asteptam sa ni se intample din senin ceva extraordinar in ziua aceea dar nu facem nimic pt asta...Si la sfarsit suntem dezamgiti k nu e nimic extraordinar...
Asteptam ca altii sa faca ceva bun pentru noi dar fara ca noi sa facem ceva pentru ei...Si la sfarsit ne miram de ce nu avem prieteni...
Ne pierdem timpul incercand sa facem lucruri mari care apoi nu ne dau satisfactie,dar uitam de miciile chestii care au cu adevarat o importanta...Si la sfarsit ne intrebam k de ce suntem impliniti...
Am vrea ca sa traim intr-o lume perfecta dar tot ceea ce facem este sa visam...si sa ne rezumam doar la atat...Si la sfarsit ajungem sa credem k visele nu devin niciodata realitate...
Ne petrecem exista in acelasi mod zi de zi si facem aceleasi lucruri zi de zi k doar....asa prindem experienta :))) "repetitia este mama invataturii!nu?" ;;)

In esenta...DUMNEZEU NE DA FIECARE ZI ESTE EXACT LA FEL !!!
                 DEPINDE DE NOI CE FACEM CU EA !!!
Noi suntem singurii care putem face o diferenta in viata si suntem singurii care putem sa schimbam felul "monoton" in care traim !!!

Nu-ti place cum arata peretii tai? Ia in mana o pensula si fa-ti un "Happy Face" pe el :))
Nu-ti place k ceilalti nu fac nik pt tine? Ia tu initiativa si fa tu ceva pentru ei ;)
Ti se pare "booring" scoala? Gaseste-ti un mod distractiv de a invata ;))
Vrei sa ai mai multi prieteni? Fa-i pe cei din jurul tau sa aiba incredere in tine si arata-le k poti sa-i ajuti in orice fel :)
Vrei ceva iesit din comun? Apuca-te de parasutism...fa bungee...orice =))
Nu-ti place vocea ta? Canta mai mult !!!
Rugaciunea ta nu are efect? Roaga-te mai mult !!!
Nu esti atent la ce citesti din Biblie? Citeste cu voce tare !!!

Fa din fiecare zi care o primesti de la Tatal tau ceva special si traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima...pt k...nu se stie niciodata....si dupa aceea....nu mai ai cum sa regreti ;)

FITI BINECUVANTATI !!!


_______________________________________
Libertatea nu e abilitatea de a face ceea ce vrei sa faci...
E puterea de a a face ceea ce trebuie sa faci...

26/09/06 17:19

Site web  
Ovidiu
membru

Locatie: Naples, Fl. Usa
Inregistat: 12/04/06
Copilul isi privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, intreba:
- Scrii o poveste care ni s-a intamplat noua? Sau poate e o poveste despre mine?
Bunicul se opri din scris, zambi si-i spuse nepotului:
- E adevarat, scriu despre tine. Dar mai important decat cuvintele este creionul cu care scriu. Mi-ar placea sa fii ca el, cand vei fi mare.
Copilul privi creionul intrigat, fiindca nu vazuse nimic special la el.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vazut in viata mea!
- Totul depinde de felul cum privesti lucrurile. Exista cinci calitati la creion, pe care daca reusim sa le mentinem, vom fi totdeauna un om care traieste in buna pace cu lumea.

Prima calitate: poti sa faci lucruri mari, dar sa nu uiti niciodata ca exista o Mana care ne conduce pasii. Pe aceasta mana o numim Dumnezeu si El ne conduce totdeauna conform dorintei Lui.

A doua calitate: din cand in cand trebuie sa ma opresc din scris si sa folosesc ascutitoarea.
Asta inseamna un pic de suferinta pentru creion, dar pana la urma va fi mai ascutit. Deci, sa stii sa suporti unele dureri, pentru ca ele te vor face mai bun.

A treia calitate: creionul ne da voie sa folosim guma pentru a sterge ce era gresit. Trebuie sa intelegi ca a corecta un lucru nu inseamna neaparat ceva rau, ceea ce este neaparat este faptul ca ne mentinem pe drumul drept.

A patra calitate: la creion nu este important lemnul sau forma lui exterioara, ci mina de grafit din interior. Tot asa, ingrijeste-te de ce se intampla inlauntrul tau.

Si, in sfarsit, a cincea calitate a creionului: lasa totdeauna o urma. Tot asa, sa stii ca tot ce faci in viata va lasa urme, astfel ca trebuie sa incerci sa fii constient de fiecare fapta a ta.


26/10/06 20:37

   
Copilul Regelui
membru

Locatie: Irlanda
Inregistat: 26/10/06
"Vezi ca Vin in curand sa te iau. Sper ca ti-ai terminat treaba care ai avut-o...? Le-ai spus si celorlati cum sa i-a legatura cu Mine? Ma bazez pe tine!" EU.....ISUS :)

_______________________________________
"Pot totul in Hristos, care ma intareste! "

27/10/06 17:28

   
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
Naufragiu


Unicul supravieţuitor al unui naufragiu a fost aruncat pe o insulă mică şi nelocuită.El s-a rugat fierbinte ca Dumnezeu să-l salveze şi în fiecare zi scruta orizontul în nădejdea apariţiei vreunui ajutor, însă nimeni nu părea să se ivească în zare.

Istovit, a reuşit în cele din urmă să-şi construiască o colibă mică din bucăţile de lemn aduse de curenţii de apă pentru a se apăra de forţele naturii şi pentru a avea unde să-şi pună puţinele lucruri care-i mai rămăseseră.

ÃŽntr-o zi a mers ca de obicei să-şi caute ceva de mancare.ÃŽnsă, cand s-a întors, şi-a găsit mica lui colibă în flăcări, cu fumul înălţandu-se către cer.Se întamplase ceea ce era cel mai rău posibil;pierduse totul.
Inima i s-a umplut de durere şi amărăciune:"Doamne, Dumnezeule, cum ai putut să imi faci aşa ceva?"

A doua zi de dimineaţă devreme, a fost trezit de sunetul unui vas care se apropia de insulă.Venise să îl salveze."Cum de aţi ştiut că sunt aici?" i-a intrebat bietul om pe salvatorii săi."Am observat semnalul tău-fumul care se ridica de pe insulă." , i-au răspuns aceştia.

Este uşor să descurajăm cand lucrurile merg rău.ÃŽnsă nu trebuie să ne pierdem cumpătul, pentru că Dumnezeu este la lucru in vieţile noastre, chiar şi în mijlocul durerii şi a suferinţei.

Ţineţi minte, data viitoare cand mica voastră colibă arde din temelii, se poate să fie tocmai semnalul de fum care să aduca harul lui Dumnezeu.


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

01/11/06 14:21

   
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
Gabriel Garsia Marquez


M-as gindi mai mult la ceea ce spun...
--------------------------------------------------------------------------------


Daca bunul Dumnezeu ar uita pentru o clipa ca nu sint decit o papusa de cirpa si mi-ar darui inca putina viata, probabil, n-as spune tot ce gindesc; m-as gindi mai mult la ceea ce spun.

As pretui lucrurile nu dupa costul, ci dupa insemnatatea lor.

As dormi mai putin si as visa mai mult, dindu-mi seama ca fiecare minut cu ochii inchisi inseamna saizeci de secunde de lumina pierdute.

As umbla, cind altii ezita sa o faca, m-as destepta, cind altii dorm inca, as asculta, cind altii vorbesc.
Si cu ce placere as savura inghetata de ciocolata!

Daca bunul Dumnezeu mi-ar oferi putina viata, m-as imbraca simplu, m-as ridica din pat odata cu prima raza de soare, dezgolindu-mi nu numai trupul, ci si sufletul.

Doamne-Dumnezeule, daca as avea inima, mi-as fereca ura in gheata si as astepta sa rasara soarele.

As picta la lumina stelelor asemenea lui Van Gogh, as visa la un poem de Benedetti, iar cintul lui Serra ar fi pentru mine serenada lunii.

As fragezi trandafirii cu lacrimile mele pentru a incerca gustul durerii provocate de ghimpi si cel al sarutului singeriu al petalelor.

Doamne-Dumnezeule, daca as mai avea zile de trait... N-ar trece nici una fara a le spune oamenilor dragi mie ca ii iubesc.

As convinge pe fiecare femeie si pe fiecare barbat ca ei sint cei pe care ii prefer, as trai in dragoste cu dragostea.

As demonstra oamenilor ce mult gresesc, atunci cind isi inchipuie ca odata ce imbatrinesc, inceteaza sa se mai indragosteasca: dimpotriva, ei imbatrinesc pentru ca nu stiu sa se mai indragosteasca!

Copilului i-as da aripi, dar l-as lasa sa zboare cu puterile sale.

Pe cei in virsta i-as invata ca moartea nu vine din cauza batrinetii, ci din cea a uitarii. Ce multe am invatat de la voi, o, oameni...

Am aflat ca fiecare doreste sa traiasca in virful muntelui fara a banui, ca fericirea adevarata il asteapta la coborire.

Am inteles ca in clipa cind nou-nascutul stringe pentru prima oara in pumnisorul sau degetul patern, o face pentru totdeauna.

Mi-am dat seama ca omul are dreptul sa-l priveasca de sus pe altul doar atunci cind trebuie sa-l ajute sa se ridice in picioare.

Am invatat atit de multe de la voi, dar sincer vorbind putin folos din toate acestea de vreme ce, dupa ce mi-am umplut cu ele scrinul, eu, din nefericire, mor.


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

16/11/06 13:53

   
3st3ra
membru

Locatie: bv romania
Inregistat: 10/10/06
Dumnezeu este prezent pentru tine si in locurile intunecoase- si cu totii trecem prin locuri intunecoase. Gandeste-te la aceasta. Ai fost doborat, dar prin harul lui Dumnezeu intotdeauna te-ai ridicat,.Indiferent cat de intunecoasa a fost noaptea, intotdeauna ai vazut dimineata. Vremurile se schimba, relatiile se schimba, dar El ramane intotdeauna acelasi. El este intotdeauna acelasi.El este cel care te-a protejat intrecut si promite sa fie cu tine in fiecare zi de acum inainte (Evrei 13:5).Te vei ridica din nou! Motivatia de a supravietui vine dintr-o fantana pe care deja o ai in tine. Domnul este Acela care umple acea fantana pe care deja o ai in tine. Domnul este Acela care umple acea fantana. Las-o sa curga.Nu trebuie sa o faci sa curga;trebuie doar sa o lasi sa curga. Indiferent prin ce momente treci acum, nu te opri pana nu vezi dimineata. Este la sfarsitul fiecarei nopti intunecoase si a fiecarei promisiuni incalcate, dar ea vine sigur!Este la sfarsitul intarzierilor, tradarilor si negarilor, dar atunci cand totul se sfarseste - vine dimineata. Nu lasa nimic sa-ti zdruncine acest crez. Dumnezeu va usca lacrimile tale, te vei trezi cu un cantec nou.

Cuvantul Sau spune:"Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat , ci se innoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare! Domnul este partea mea...de aceea nadajduiesc in EL. Domnul este bun cu cine nadajduieste in EL,cu sufletul care-L cauta." (Plangerile lui Ieremia3:22-25) Noaptea de ieri a luat sfarsit. Este o noua zi, bucura-te de ea!!!

    Am trecut printr-o astfel de "noapte" si aveam impresia ca lacrimile nu mi se vor usca pe obraji...Dar am invatat sa am rabdare si sa am credinta ca ce e incredintat in mana Lui e la loc sigur...Stiu sigur ca CINEVA a uscat lacrimile de pe obraz,le-a transfornat in stelute sclipitoare...E dimineata in inima mea si am invatat ca trebuie sa am rabdare...toata viata e un proces..
...Poate si acum mai plang...dar ma rog si-n acelasi timp sunt fericita ca EL nu va inceta sa lucreze...pentru mine...pentru tine...


_______________________________________
"Nu te dezamagi daca ai cazut, Dumnezeu te-a trimis acolo ca sa vezi mai bine cum e si mai apoi sa ii ajuti pe altii."

05/01/07 11:45

   
Magdy
membru

Inregistat: 09/01/07
Daca as sti ca astazi este ultima mea zi din viata,
m-as trezi dimineata devreme sa vorbesc si mai mult cu Tine
ca sa facem planuri pentru cand vom petrece Vesnicia impreuna....
Si tot n-ar fi de-ajuns!

Daca as sti ca astazi este ultima data cand pot sa-Ti admir creatia,
m-as trezi devreme ca sa-Ti vad,pentru ultima data zambetul
atunci cand intinzi rasaritul intr-un colorit ce-mi ia glasul
si ma face sa Te laud fara cuvinte!

Daca as sti ca astazi este ultima zi ingaduita mie oe pamant cu creatia Ta,
as alerga sa le spun tuturor ca in curand ma voi linisti
in bratele Creatorului meu.....
Si le-as spune cat de bucuroasa sunt!

Daca as sti ca astazi imi traiesc ultima suflare in trup,
as incerca sa cuprind TOT ce ai creat ,in inima mea,
si sa ma satur atat ,cat mai pot,de Cuvantul Tau.
Pentru ca in cer voi fi cu Tine si nu va mai trebui sa-L citesc
fiindca Insusi Creatorul imi va vorbi tainic!

Daca as sti ca astazi este ultima mea zi in acest vas de lut,
m-as ruga mai arzator pentru dragii mei care raman aici,
incredintandu-i cu viata si sufletul lor
in mana Ta,Parinte.

Daca as sti ca astazi este ultima mea zi in viata,
Ti-as cere iertare pentru fiecare data cand am avut posibilitatea
sa spun semenului meu despre Tine
...si nu am facut-o,spre rusinea mea!

Daca astazi ar fi ultima mea zi din viata,
as vrea sa strig de bucurie ca PLEC LA TINE!!!
Si sa plang de mila celor care Te resping inca...
Si sa plang pentru ca inca isi impietresc inimile,cand Tu le vorbesti.

Daca astazi ar fi ultima zi din viata mea,
as vrea sa fiu mai atenta la nevoile creaturilor Tale,ale semenilor mei...
Si tot n-ar fi de-ajuns!
Si totusi-
daca astazi ar fi ultima zi din viata mea,
as cauta sa ma apropii mai mult de Tine,
cu tot ce sunt:
inima,suflet,minte si trup!


18/02/07 21:00

   
3st3ra
membru

Locatie: bv romania
Inregistat: 10/10/06
Daca mi-as putea trai din nou viata ...

M-as fi culcat sa ma odihnesc atunci cind ma simteam rau, in loc sa pretind ca pamintul se va opri daca eu nu voi fi la serviciu pentru o zi…

As fi ars luminarea roz sculptata ca un trandafir, in loc sa o las sa se topeasca in camara…

As fi vorbit mai putin si as fi ascultat mai mult…

As fi invitat prieteni la masa chiar daca e o pata pe covor si canapeaua trebuie curatata.

As fi mincat pop-corn in camera "buna" si nu mi-as mai fi facut atitea griji din cauza prafului cand cineva vroia sa aprinda focul in semineu.

Mi-as fi facut timp sa-l ascult pe bunicul povestind din tineretile lui.

N-as fi insistat niciodata sa mergem cu geamurile masinii inchise intr-o zi frumoasa de vara, doar pentru ca parul meu a fost proaspat coafat si fixat.

As fi stat intinsa pe pajiste cu capul pe iarba.

As fi plans si ras mai putin privind televizorul si mai mult privind viata.

Dar, cel mai mult, sa am o a doua sansa la viata, as pretui fiecare moment, l-as privi cu adevarat...l-as trai...

Nu m-as mai agita atit de mult pentru lucruri meschine si marunte…



Nu va faceti griji din cauza celor care nu va simpatizeaza, sau mai mult, n-ar trebui sa va intereseze cine ce face…

In schimb, sa pretuim prietenii pe care ii avem si oamenii care ne iubesc

Sa ne gandim la lucrurile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat…

Si la ceea ce facem in fiecare zi sa ne imbunatatim mintea, trupul, sufletul, emotiile."


_______________________________________
"Nu te dezamagi daca ai cazut, Dumnezeu te-a trimis acolo ca sa vezi mai bine cum e si mai apoi sa ii ajuti pe altii."

19/02/07 15:29

   
3st3ra
membru

Locatie: bv romania
Inregistat: 10/10/06
Zâmbind printre lacrimi am simtit ca durerea e mai mica... Daruind am simtit ca singuratatea e mai putin dureroasa... Iubind am simtit ca nefericirea nu tine pentru totdeauna... Iertând am simtit ca ranile inimii pot fi vindecate...Rabdând am simtit ca fiecare clipa e pretioasa... Ascultând am simtit ca orice om are în inima uneori durere... Visând am simtit ca pot zbura...Am simtit ca fiecare clipa în care daruiesc o mica farâma din inima poate ramâne vesnic în amintire! As vrea sa facem ca în acest pustiu al lumii sa rasara florile bucuriei si sa curga râul binecuvântarii! God bless you!!!

_______________________________________
"Nu te dezamagi daca ai cazut, Dumnezeu te-a trimis acolo ca sa vezi mai bine cum e si mai apoi sa ii ajuti pe altii."

19/02/07 15:32

   
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
Isus ma iubeste asa cum sunt.Ma cauta, pentru ca sunt o oaie incapabila sa-mi gasesc singura staulul.Eu am valoare pentru El.Sunt destul de valoroasa pentru ca El a venit sa ma salveze.De la nasterea mea, minut cu minut, El m-a iubit, m-a umplut cu orice fel de binecuvantari.El asteapta dragostea mea, ma cauta, ma cheama pe nume.

In orele mele de revolta, cand totul imi pare impotriva, iar eu fac greseala sa nu-I vorbesc de acest lucru, El este rabdator, asteapta.Este credincios intotdeauna, in ciuda oricarui lucru.Eu Il neglijez, Il uit, lucrez impotriva vointei Sale si, cu toate acestea, fara sa intrerupa o zi, El ma iubeste.

Sunt zile in care nu sunt credincioasa, in care defectele mele depasesc limita.Cu toate acestea, in acele zile, El gaseste modul de a ma iubi.Da, El imi arata aceasta dragoste in fiecare zi, chiar si in cele mai intunecate.
Chiar si intr-o zi intunecoasa, cea mai intunecoasa, exista intotdeauna un subiect pentru care Ii pot multumi.

                           EL MA IUBESTE!


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

05/03/07 17:37

   
Fulguţa
membru

Locatie: Moldova
Inregistat: 30/01/07
Paradoxul vremurilor noastre istorice este ce avem.


Clădiri mai mari, dar sufletele mai mici; autostrăzi mai largi, dar minţi mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai puţin; cumpărăm mai mult, dar ne bucurăm mai puţin.

Avem case mai mari, dar familii mai mici; avem mai multe accesorii, dar mai puţin
timp; avem mai multe funcţii, dar mai puţină minte, mai multe cunoştinţe, dar mai puţine judecăţi; mai mulţi experţi şi totuşi mai multe probleme, mai multă medicină, dar mai puţină sănătate.

Râdem prea puţin. Conducem prea repede, ne enervăm prea tare.
Ne culcăm prea târziu, ne sculăm prea obosiţi, citim prea puţin, ne uităm prea mult la televizor şi ne rugăm prea rar ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile. Vorbim prea mult, iubim rar şi urâm prea des.

Am învăţat cum să ne câştigăm existenţa, dar nu cum să ne facem o viaţa, am adăugat ani vieţii, şi nu viaţa anilor.
Am ajuns până pe lună şi înapoi, dar avem probleme când trebuie să traversăm strada, să facem cunoştinţă cu un vecin.

Am cucerit atomul, dar nu şi prejudecăţile noastre.
Scriem mai mult, dar învăţăm mai puţin, plănuim mai multe, dar realizăm mai puţine. Am învăţat să ne grăbim, dar nu şi să aşteptăm.

Am construit mai multe calculatoare să deţină mai multe informaţii, să producă mai multe copii ca niciodată, dar comunicăm din ce în ce mai puţin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor şi digestiei încete; oamenilor mari şi caracterelor meschine; profiturilor rapide şi relaţiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem două venituri, dar mai multe divorţuri.
Case mai frumoase, dar cămine destrămate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unică folosinţă, moralitate de doi  bani, aventuri de-o noapte, corpuri supraponderale şi pastile care îţi aduc orice stare de la bucurie la linişte, la moarte.

Sunt vremuri în care sunt prea multe în vitrine, dar nimic în interior;  vremuri în care tehnologia îţi poate aduce această scrisoare şi în care poţi decide fie să împărtăşeşti acest punct de vedere, fie să ştergi acest mesaj.

Aminteşte-ţi să-ţi petreci timpul cu persoanele iubite, pentru că nu vor fi lângă tine o eternitate.
Aminteşte-ţi să spui o vorba bună copilului care te venerează, pentru că acel copil va creşte curând şi va pleca de lângă tine.
Aminteşte-ţi să-l îmbrăţişezi cu dragoste pe cel de lângă tine, pentru că aceasta este singura comoară pe care o poţi oferi cu inima şi nu te costă nimic.
Aminteşte-ţi să spui TE IUBESC partenerului şi persoanelor pe care le îndrăgeşti, dar mai ales să o spui din inimă. O sărutare şi o îmbrăţişare vor alina durerea atunci când sunt sincere.

Aminteşte-ţi să-i ţii pe cei dragi de mână şi să preţuieşti acel moment pentru că într-o zi acea persoană nu va mai fi lângă tine.
Fă-ţi timp să iubeşti, fă-ţi timp să vorbeşti, fă-ţi timp să împărtăşeşti gândurile preţioase pe care le ai.


05/04/07 10:17

   
dodo86
membru

Inregistat: 14/02/07
Sunt cateva ganduri care ma framanta de cateva saptamani si as dori sa le impartasesc cu voi.


Textul este din 1 Corinteni 9:25-27 “Toti ceice se luptă la jocurile de obşte, se supun la tot felul de înfrînări. Şi ei fac lucrul acesta ca să capete o cunună, care se poate vesteji: noi să facem lucrul acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji. Eu, deci, alerg, dar nu ca şi cum n'aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vînt. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l tin în stăpînire, ca nu cumva, dupăce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.”

In acest text, Pavel aseamana crestinul cu un atlet spiritual. Va provoc pe fiecare sa va puneti putin fantasia la contributie si sa va imaginati cat de atletici sunteti dumneavoastra din punct de vedere spiritual… :) .
Poate unii vor zice: “ E adevarat…daca ma gandesc bine, citesc rar biblia, mai merg la biserica unde cateodata ma si plictisesc...dar merg inainte...spiritual sunt un slabanog care deabea mai merge si el pe pista ca sa nu spuna ca sta pe loc”. Altii in schimb vor zice: „Aaaa...eu...citesc biblia in fiecare zi, merg la biserica si slujesc in fiecare dumninica, merg si joia si sambata la biserica...sigur eu sunt campion mondial de fuga spirituala...is tot numa muschi :) ...”.
Sunt doua imagini realistice dar totusi incomplete...este ceva care nu merge...ceva care lipseste. Vreau sa va aduc in fata o imagine: un grasalan care deabea se mai misca dar care vrea si el sa participe la intrecere :)... Cum am putea sa il incadram pe un asemenea element din punct de vedere spiritual? In primul rand vreau sa va intreb: cum trebuie sa fac ca sa ingras? (poate fetele vor zice ca nu stiu cum, pt ca ele se gandesc doar cum sa faca sa slabeasca :) ) Va zic eu cum: mancati pana nu mai puteti si apoi nu faceti nici un efort ca sa digeriti ceea ce ati mancat. In putin timp veti ajunge ca aia de la sumo. Tot astfel este si din punct de vedere spiritual. Multi crestini se multumesc doar sa manance: am mers la biserica, am citit din biblie(chiar o cunosc bine), mam rugat..is ok... Dumnealor uita sa mearga sa digere ceea ce au mancat. Ne place sa spunem ca suntem lumina lumii dar uitam sa mergem in lume si sa marturisim despre Hristos... ne place sa vorbim de dragoste dar uitam sa iubim cu o dragoste ca in 1 Corinteni 13... ne place sa vorbim de credinta dar uitam sa credem,..etc,etc,etc...ne multumim cu mersul la biserica, ne multumim sa stam intre crestini, ne multumim sa iubim pe cine ne iubeste, ne multumim sa stam bine noi... Dragi mei, mancarea nedigerita dauneaza grav sanatatii!!! E plina lumea de crestini obezi si nimeni nu isi da seama... Obezitatea ne incetineste pana ne opreste de tot. Eu decand Domnul mi-a deschis ochii in privinta aceasta, mi-am dat seama ca am pus chile bune pe mine... Acum trebuie sa imi dau silinta sa le dau repede jos. Dumnezeu sa ma ajute...

Tu ce fel de atlet esti? (astept raspuns)

2 Petru 1:5-9 „De aceea, dati-vă şi voi toate silintele ca să uniti cu credinta voastră fapta; cu fapta, cunoştinta; cu cunoştinta, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni. Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiti nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos. Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închişi, şi a uitat că a fost curătit de vechile lui păcate.”


_______________________________________
Dumnezeu nu exista. Dumnezeu este!
Paul Tillich

20/05/07 17:13

   
RainSong
membru

Locatie: going over Jordan
Inregistat: 08/11/06
vai ce faine is toate meditatiile astea :)

_______________________________________
"se spune ca-i nevoie de curaj pentru-a muri, eu spun ca trebuie curaj pentru-a trai; si stii ca toti oamenii mor, dar nu toti oamenii traiesc .. e greu cand trebuie sa treci zilnic inca un test."

21/05/07 18:22

   
dana21
membru

Locatie: Beclean, Romania
Inregistat: 24/09/06
Examen final

„Marto, Marto, pentru multe lucruri te îngrijorezi tu si te frământi, dar un singur lucru trebuieste. Maria si-a ales partea cea bună, care nu i se va lua.
(Luca 10:41b-42)


Se povesteste că un profesor de biologie se afla în fata a 20 de studenti de la sectia de biologie. Erau în ultimul an si era examenul lor final.
- Tin să vă spun că mi-a făcut o deosebită plăcere să vă am la clasă în semestrul pe care îl încheiem astăzi, li s-a adresat profesorul. Toti ati lucrat cu mare constiinciozitate în ultimele luni si cei mai multi dintre voi vor urma probabil din toamnă cursurile de medicină. Mi-ar părea foarte rău să vă stric media, doar pentru că în săptămâna care a trecut ati sărbătorit poate ceva mai mult, asa că toti care vor să renunte la examenul de astăzi, vor fi notati cu un 8 pentru frecventarea cursului si a seminariilor.

Un murmur de usurare străbătu încăperea, în timp ce majoritatea studentilor s-au ridicat si au trecut zâmbind pe la catedră pentru a-si lua calificativul si a părăsi multumind sala. După ce ultimul dintre doritori a iesit din clasă, profesorul s-a uitat întrebător peste cei câtiva studenti rămasi în bănci.

- Mai doreste cineva să iasă? Acum e momentul.
Din bancă s-a mai ridicat un student, acceptând oferta „salvatoare.

Profesorul a închis usa după ultimul student si s-a adresat celor câtiva rămasi în sală.
- Mă bucur să văd că aveti încredere în puterile voastre. Vă rog să vă prezentati la mine cu carnetul de student. Fiecare ati absolvit examenul final cu nota maximă.

Prea adesea ne multumim cu locul al doilea. Foarte multi studenti ar fi încântati să ia nota 8. Si cred că cei mai multi studenti ar opta pentru un 8 obtinut fără prea mult studiu, mai degrabă decât să depună efortul necesar pentru a obtine nota maximă.

Multi dintre noi ne multumim să ne pozitionăm pe „locul al doilea si în viata spirituală. Suntem aproape de Dumnezeu (sau cel putin mai aproape decât multi dintre cei pe care îi cunoastem), dar nu suntem dispusi să investim timpul si efortul necesar pentru a avea relatia pe care stim că Dumnezeu doreste să o aibă cu noi. Când te multumesti cu „locul al doilea, problema este că pierzi ceea ce este mai bun.


_______________________________________
Viata nu valoreaza nimic. Dar nimic nu e mai de pret ca viata.

21/05/07 19:18

   
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
UN DAR FACUT INIMII

Toate faptele voastre sa fie facute cu dragoste.
                                          1 Corinteni 16:14

Exista o intamplare povestita de poetul austriac Rainer Maria Rilke, din vremea sederii sale la Paris.Zilnic la ora pranzului, el trecea impreuna cu o tanara frantuzoaica printr-un loc in care se afla o cersetoare.Fara sa se uite vreodata la cineva sau sa scoata vreun cuvant de implorare sau de multumire, aceasta statea acolo tinand doar o mana intinsa.Mereu in acelasi loc si mereu impasibila.

Rilke nu ii dadea niciodata nimic.Insotitoarea lui insa ii punea de fiecare data cate o moneda in palma.Intr-o zi frantuzoaica il intreba mirata pe poet care este motivul pentru care el nu da nimic.Rilke ii raspunse:"Ar trebui sa ii daruim ceva inimii, nu mainii." Cateva zile mai tarziu, Rilke aduse cu el un trandafir alb, abia inflorit, si-l puse in mana scheletica a cersetoarei si vru sa treaca mai departe.Atunci se intampla un lucru neasteptat:Cersetoarea ridica ochii, il privi tinta pe cel care ii facuse neobisnuitul dar, se ridica cu greu de la pamant, intinzandu-se dupa mana strainului, i-o apuca si i-o saruta, apoi pleca cu trandafirul.

O saptamana intreaga femeia lipsi.Locul ei ramase gol.In zadar incerca insotitoarea lui Rilke sa afle un raspuns cu privire la cine-i mai da un banut femeii si din ce traieste aceasta.Dupa opt zile, femeia se afla din nou la locul obisnuit, exact ca inainte.Tot la fel de muta.Mana intinsa era singurul semn prin care-si exprima dorinta.In rest nimic."Bine, dar din ce-o fi trait toate zilele astea care au trecut si-n care n-a primit nimic?" , intreba frantuzoaica.Rilke ii raspunse:"Din trandafir."


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

22/05/07 16:35

   
jezzy
membru

Inregistat: 13/03/06
Cand te simti obosit si descurajat in urma eforturilor zadarnice, DUMEZEU stie cat de mult te-ai straduit.
Cand ai plans atat de mult incat ai simtit ca te doare inima, DUMNEZEU ti-a numarat lacrimile.
Cand simti ca viata ta sta pe loc si ca timpul trece pe langa tine, DUMNEZEU te asteapta.
Cand nimic nu are sens si esti confuz sau te simti frustrat, DUMNEZEU are un raspuns pentru tine.
Daca dintr-o data chipul tau se lumineaza si mai gasesti o urma de speranta, DUMNEZEU ti-a soptit.
Daca lucrurile merg bine si ai motive sa fi multumitor, DUMNEZEU te-a binecuvantat.
Daca ti se intampla ceva frumos si esti mut de uimire, DUMNEZEU ti-a zambit.
Aminteste-ti ca oriunde ai fi si oricum te-ai simti, DUMNEZEU stie!


_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!

07/06/07 13:47

   
sweet andra
membru

Locatie: vestul civilizat
Inregistat: 11/01/06
"Cine iubeste zboara, alearga si se bucura; este liber si nu legat. Daruieste totul pentru toti si are totul in toate, deoarece se odihneste in Cel care este in mod suprem deasupra tuturor lucrurilor si de la care vine orice lucru bun si la care se duce orice lucru bun."

Toma de Kempis


_______________________________________
"Dragostea sa fie fara prefacatorie. Fie-va groaza de rau, si lipiti-va tare de bine." Romani 12:9

07/06/07 18:20

   
Pagini:  1 2 3 4 5 ... 16    



Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori
felicitari electronice mesaj inviere felicitari sfintele pasti felicitare online pentru pasti felicitari crestine cu mesaj din Biblie felicitare cu mesaj de inviere felicitare cu mesaj de inviere felicitare crestina verset biblic inviere
Mergeti la
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson




© 2005-2018 TANARCRESTIN.net