|
|
|
|
|
|
Ste.fan
membru
Inregistat: 15/11/05
|
|
Stiu eu un tip care in USA castiga mai mult de 15.000$ pe luna, si cred ca Bush are cateva milioane pe an; deci e posibil.
|
|
27/03/07 07:02
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Salariul de preşedinte al lui Bush nu are cum să fie de milioane pe an. Dacă câştigă el privat din alte lucruri, asta da.
Eu îmi amintesc şi acum cazul directorului de la NASA care avea salar 110.000 $ pe an şi s-a dus rector la nu ştiu care universitate pentru 600.000 $ pe an.
|
|
27/03/07 08:41
|
|
|
Ste.fan
membru
Inregistat: 15/11/05
|
|
$400,000  , atat are Bush.
|
|
27/03/07 13:27
|
|
Larisa
membru
 Locatie: Seattle
Inregistat: 22/05/05
|
|
Ce comici suntem: am ajuns sa discutam ce salariu are Bush. Intr-adevar link-ul asta: http://www.infoplease.com/ipa/A0875856.html dovedeste ca are 400.000$. Oricum ma intreb ce face cu atatia bani. Multi americani au bani, dar sunt asa de zgarciti ca numai gandul ca ar putea pierde un cent ii omoara.
_______________________________________
"In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe" - Nicolae Iorga
|
|
28/03/07 04:36
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Hehe, Larisa, ce ai scris tu acuma se poate încadra forate fain la "trist dar adevărat"...
|
|
28/03/07 08:32
|
|
|
Ste.fan
membru
Inregistat: 15/11/05
|
|
@larisa - ti se par multi pentru presedintele Americii? Eu credeam ca ia cateva milioane pe luna. Gandeste-te cat castiga doar unele firme si ce salarii au directorii lor (Apple, Microsoft, etc). Ce are Bush e maruntish pentru ei {eh, exagerez putin}
|
|
28/03/07 12:30
|
|
lara
membru
 Inregistat: 03/12/06
|
|
Dar Base cu 4200 Roni pe luna?
Atata ia un angajat la o firma din orasul meu.
_______________________________________
Nu este nebun cel care da ceea ce nu poate tinea pentru a castiga ce niciodata nu pierde.- Jim Elliot
|
|
28/03/07 12:58
|
|
|
Ste.fan
membru
Inregistat: 15/11/05
|
|
Serios? Da saraci is presedintii astia, eu mi-as da demisia
|
|
28/03/07 13:08
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Era odata un tanar care isi dorea foarte mult sa devina un "mare" scriitor. Cand i se cerea sa explice ce intelege prin "mare" el spunea: "Vreau sa scriu lucruri pe care sa le citeasca toata lumea, lucruri la care lumea sa reactioneze la un inalt nivel emotional, lucruri care sa-i faca sa planga, care sa-i faca sa tipe, sa se vaite de durere, de disperare, de disperare si de enervare! " Dorinta i s-a indeplinit, oamenii reactioneaza chiar asa cand vad randurile scrise de el!
Tanarul lucreaza pentru Microsoft... scrie mesaje de eroare!
|
|
05/04/07 15:29
|
|
jezzy
membru
 Inregistat: 13/03/06
|
|
Romania, mereu surprinzatoare!
Tara noastra e cea mai frumoasa, cea mai bogata si cea mai puternica dintre toate. Strainii vin cu drag aici pentru ca oamenii sunt foarte primitori, iar nivelul de civilizatie e cu cel putin 50 inaintea oricarei tari.
La noi oamenii traiesc in armonie nu numai intre ei, dar si cu animalele. Ca dovada: Nu exista bloc pe langa care sa nu existe 2-3 caini.
La noi oamenii nu sufera de boli. Daca sunt bolnavi mor acolo unde se afla, pe strada, acasa, la spital sau in fata farmaciei. Deci nu mai apuca sa sufere...
La noi, daca ai lucruri de prisosinta, scapi repede de ele. Exista "firme" specializate care se ocupa cu asa ceva. De pilda, daca ai o masina ultimul tip si tocmai te certi cu sotia pentru ca nu ai luat o marca pe placul sau, aceste "firme" (unii le zic bande, mafii, golani, hoti etc) te scapa repede de belea. Intr-o noapte ai scpat de ea... Uneori ai sansa sa fi "usurat" chiar si ziua. Daca esti la cumparaturi si ai prea multi bani la tine in buzunar "firmele" te "usureaza" fara ca tu sa-ti dai seama ca sa nu te streseze...
La noi sunt drumuri moderne si originale. Niciodata nu te plictisesti la volanul unei masini. Nu exista oras fara drumuri cu gropi. Senzatii tari, aventura... simti ca traiesti cand conduci pe strazile din Romania.
La noi relatiile familiare sunt foarte puternice. Sotul, sotia, copiii zbiara, urla unii la altii, se bat. Senzatii tari! simti ca traiesti! Vecinii au parte de spectacole gratuite...
La noi pe strazi, in orase, pretutindeni... e foarte curat. Chiar daca oamenii arunca hartii pe jos, resturi menajere sau alte lucruri de prisos...totusi strada e ceva mai curata decat groapa de gunoi.
La noi sunt oameni harnici, muncitori... Nicaieri nu-i ca la noi. Mergi la serviciu dimineata, bei o cafea, apoi povestesti colegilor ce mancare ai preparat ieri acasa, ce a facut al mic la gradinita sau la scoala, pe unde te-ai plimbat etc... Vine ora 12.00 faci o pauza de masa... Dupa, urmeaza o alta cafea. Mai povestesti una alta cu colegii, iar pe la 15.00 ai plecat acasa. Copiii te asteapta sa le gatesti, sa-i speli, dar tu le spui ca esti obosit, ca vi de la serviciu si nu ai chef de fitzele lor. Asa ca te pui in pat, dormi pana la 18-19.00. Te scoli, mananci ce e prin frigider. Daca nu-i nimic iti trimiti copii la cumparaturi... Dupa masa de seara... privesti la TV emisiuni foarte interesante, adevrate lectii de viata: crime, violuri, mita, droguri, obscenitati, umor vulgar... Daaaaa, foarte frumoase emisiuni. Apoi, obosit frant, te culci pentru ca a doua zi mergi la serviciu...
La noi functionarii sunt foarte cinstiti si foarte sinceri. Iti spun direct cam "cat te costa" un serviciu prestat. Unii ii spun la asta "shpaga", "pesches" sau "mita". Cica-n alte tari asa ceva se pedepseste cu ani grei de puscarie. Ce stiu ei, sunt niste barbari, niste inapoiati...
Tara noastra e cea mai frumoasa, cea mai bogata si cea mai puternica dintre toate. Strainii vin cu drag aici pentru ca oamenii sunt foarte primitori, iar nivelul de civilizatie e cu cel putin 50 inaintea oricarei tari. E minunat sa traiesti aici...
_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!
|
|
04/05/07 13:19
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Daca Adam si Eva ar fi fost chinezi, am fi înca în paradis deoarece ei ar fi ignorat marul si ar fi mâncat sarpele.
|
|
09/05/07 14:43
|
|
maryan
membru
 Locatie: Pitesti/Romania
Inregistat: 21/02/07
|
|
Clientul - Alo, buna ziua, doresc s comand doua pizze.
Telefonista - Multumim ca ati sunat la Pizza Hut. Puteti sa-mi dati
numarul dvs. de identitate (NIDN - national ID number), domnule ?
Clientul -- Numarul meu de identitate nationala... da, un moment.
6102049998-45- 54610.
Telefonista - Multumesc, dle X. Vad ca locuiti la1742 Meadowland
Drive si aveti tel. 494-2366. Telefonul dvs. de la serviciu la
Lincoln Insurance este 745-2302 iar numarul de celular este 266-2566.
Adresa de e-mail este xson123@home. net. Corect?
Clientul - Mmda.. Da' de unde aveti toate informatiile mele?
Telefonista - Suntem legati, ca orice companie, de HSS.
Clientul -- HSS, ce mai este si asta?
Telefonista - Suntem legati electronic de Homeland Security System,
domnule.
Clientul -- (oftand) Asta e. Vreau sa comand doua pizza, Specialul
All-Meat.
Telefonista - Nu cred ca este o idee prea buna, domnule.
Clientul - Cum adica? Este vreo problema cu pizza cu carne?
Telefonista - Domnule, analizele dvs. medicale arata ca aveti
tensiunea arteriala crescuta si un colesterol destul de mare. Conform
dosarului medical, compania de asigurari nu va permite alegerea
pizzei cu carne.
Clientul - Ceee ? . Si atunci ce-mi recomanzi?
Telefonista - Ati putea incerca Pizza cu Soia care are procentul de
grasimi foarte scazut. Ar trebui sa va placa.
Clientul - Ce te face sa crezi ca o sa-mi placa?
Telefonista - Ei bine, vad aici pe monitor ca saptamana trecuta ati
fost la biblioteca si ati citit o carte de Retete Culinare cu Soia.
Clientul - Bine, bine. Da-mi atunci doua pizza marime pentru
familie.
Telefonista - Da, marimea este potrivita pt. dvs., sotie si cei
patru copii, iar ceea ce ramane puteti sa dati celor doi caini.
Totalul dvs. este $49.99.
Clientul - (strigand in casa) Nevasta, adu-mi te rog credit cardul!
Telefonista - Imi pare rau domnule, dar trebuie sa platiti cash.
Credit cardul dvs. este blocat pentru depasirea limitei.
Clientul - Dau o fuga la o masina ATM si voi scoate niste bani
inainte sa ajunga pizza la mine la usa.
Telefonista - Imi pare rau domnule, dar nici asta nu va fi posibil.
Vad aici ca nu aveti nici un ban in contul dvs.
Clientul - Da . bine, n-are nimic. Trimite pizzele si gasesc eu
niste bani in casa pana ajunge. In cat timp imi vine pizza?
Telefonista - Suntem putin in intarziere, as zice cam 45 de minute.
Daca va grabiti, puteti veni dvs pana aici sa ridicati personal
comanda, dupa ce faceti rost de bani. Pe de alta parte, este putin
mai jenant sa carati pizza pe motocicleta.
Clientul - Da de unde stii ca merg cu motocicleta?
Telefonista - Pai scrie aici la informatii despre vehicol. Ati avut
o masina care vi-a fost luata de compania de imprumut pentru ca nu
ati platit la timp. Alaturi scrie ca Harley-ul dvs. este cu plata la
zi si in plus i-ati umplut aseara rezervorul cu benzina.
Clientul -- #%#^^&$% ^$@#!!!
Telefonista - V-as sfatui sa fiti atent cu vocabularul ca sa nu o
patiti din nou. Vad ca ati fost arestat pentru ca ati injurat un
politist, apoi judecatorul cu care v-ati certat v-a dat 90 zile de
puscarie. Vad ca de-abia v-ati intors in societate de cateva zile si
asta este prima pizza pe care o comandati.
Clientul -- . (fara cuvinte)
Telefonista - Mai doriti altceva, domnule?
Clientul - Da, am un cupon pentru o sticla de 2 litri de Cola,
gratis.
Telefonista - Imi pare rau, dar trebuie sa cititi mai bine. Pe
cupon si in reclama noastra scrie ca persoanele care sufera de diabet
nu se califica pentru oferta noastra gratuita. Noua Constitutie nu ne
permite. Multumim ca ati sunat la Pizza Hut....
_______________________________________
Prietenul adevarat iubeste oricand, si in nenorocire ajunge ca un frate. Proverbe 17:17
|
|
10/05/07 16:44
|
|
Magdy
membru
 Inregistat: 09/01/07
|
|
1.ADUSI DE BARZA.
N-am trait mai bine sau mai rau decat copiii de azi. Am trait. Pe noi ne-a adus barza si ne-a asezat, ca pe niste coconi, in vatra cuminteniei si a asteptarii. Am crescut infasati ca sarmalutele, printre gamelele de tabla si olitele de care eram legati la cresa. Eram frumosi, aveam pampoane rosii prinse-n crestete, sub barbie, de carucioare. Am supravietuit deochiului si timpului blestemat in care ne-a fost dat sa ne nastem. Visele noastre, pazite de ochiul pestelui de sticla de pe televizor, erau bantuite de miros de portocala si de baloane de guma "Tipi-Tip". Citeam pe ascuns "Elevul Dima dintr-a saptea" si "Boccaccio", iar la vedere "Ciresarii" si Jules Verne. Noi nu ne trimiteam SMS-uri, ne fluieram sa iesim afara. "Mama lu' Cutaaaare… Il lasati pe Cutare afara?"
Baietii isi scriau cu pixul pe tricouri numele fotbalistului preferat. Jucau fotbal pe terenuri decupate din cartoane, iar fiecare nasture avea un nume. Cei care "driblau" erau la fel de pretiosi ca si o minge "Artex". Jucam "Tara, tara, vrem ostasi" si "Flori, fete sau baieti", de-a "v-ati-a" si "arimjimjim, aramjamjam"… Saream elasticul si sotronul desenat cu un ciob de caramida pe asfaltul din fata blocului.
RATIA DE FERICIRE.
Singurii nostri roboti erau cei construiti din pachete de tigari lipite. Aveam papusi fara sex, ca ingerii, si bara de batut covoare de langa bloc, unde fetele faceau "exercitii la paralele", imitand-o pe Nadia. Pocneam cu bolovanul capsele adunate in staniolul de la ciocolata chinezeasca si suflam cornete de hartie prin tevi. Nu aveam Playstation, Nintendo, X box, jocuri video, 99 de canale de televiziune prin cablu, dolby surround, celulare personale, calculatoare, chat pe internet. Dar aveam prieteni… Verile noastre aveau miros de brifcor si gust de susan. Ne smulgeam matricolele cusute de pe bratul uniformei si alergam bezmetici, ca fluturii in sticla. Ne balaceam cu picioarele intr-o apa nesfarsita, de pe pontonul nici unei sperante.
Luam "Pepsi" pe sub mana de la cantina partidului si mergeam in fiecare vara in cate o tabara de pionieri. Stateam la cozi, "inaintasii" care tin randul, stateam in frig, stateam pe intuneric si aveam cartele. Dar nu stiu cum de s-a intamplat, am reusit, asa copii cum eram, sa ne luam ratia de fericire. Cate-o portie mica de fiecare, sa ajunga la toata lumea…
DESENE.
Noi n-am avut DVD player, ne uitam la diafilme proiectate pe perete. Acelasi ecran fara plasma, unde, in serile in care se oprea curentul, umbrele mainilor inchipuiau animale la lumina lampii cu gaz. Jucam "fazanul" si construiam masini si palate din placutele metalice de la "Mecano". Doar cinci minute pe zi, inainte de telejurnal, ne uitam la "Mihaela si Azorel", alb-negru, si stiam doar ca Donald arata ca ratoiul-jucarie din cauciuc, cu bluza de marinar. Am supravietuit serialului "Dallas" si-am inventat un joc in care numaram in engleza: "Uan, ciu, sfri/Pamela vrea copii/ Si Bobby nu o lasa/ca este prea frumoasa". Aveam clasoare cu timbre si colectie de surprize cu fotbalisti de la "Turbo".
Ne jucam de-a printesele (un fel de "real life role play game"), beam apa minerala "Aurora" (un fel de MD de-acum) si mancam inghetata "Polar" (fara inlocuitori). Ne coloram guma de mestecat cu varfuri de creioane, ca sa creada lumea ca-i straina, si ne umpleam pauzele de scoala cu biscuiti "Voinicel"… Aveam sugativa si pic cu care ne stergeam singuri greselile. Nu luam niciodata "foarte bine" la scoala, dar eram incoronati la fiecare serbare cu coronite uriase din garofite roz.
MAJORATE.
N-aveam sali de cinema cu sunet dolby, dar faceam cozi la filme ca sa vedem "Liceenii" sau "Declaratie de dragoste". Ascultam muzica la maguri si casuri aduse de la rusi si inregistram melodii straine de la "Vocea Americii". Noi, unbelievable, n-am avut manele… Si nu ne faceam dedicatii muzicale in direct, primeam/trimiteam bilete in care ni se cerea/ceream prietenia. Noi n-aveam bloguri pe net, completam oracole pline de poze decupate din almanahul "Cinema" si scriam in loc de mail-uri lungi scrisori de dragoste. Adidasii "originali" aveau trei dungi laterale, iar scurtele evadari, miros de tigara de la polonezi si de nechezol. Singura casa de moda renumita era solarul de la mare, unde veneau bisnitarii. Noi nu ne-am dat niciodata beep-uri, aveam la colt de strada telefoane cu fise, cu receptoare prinse-n furca. Ne faceam majoratele si mixam Depeche Mode si CC Catch cu bluzurile de la Modern Talking. Eram imperbi si trimbulinzi, fara sa stim prea bine ce inseamna asta. Eram misto si faini, niciodata cool.
RITUAL.
Parintii nostri lucrau in schimburi, unul venea, altul pleca. Pranzul de duminica era o sarbatoare sfanta, pentru ca atunci ne strangeam cu totii in jurul mesei. N-aveam baby-sitter, n-aveam after-school-uri si nici internet-cafe-uri. In fiecare dimineata, inainte de a pleca la scoala, inghiteam stoici dumicatii de paine integrala unsa cu unt sarat, din care tasneau broboane de apa.
Ne puneam ghiozdanele de carton in spate, bentita elastica pe cap si apoi, ultimul ritual inainte de a iesi pe usa, cheia agatata de gat. Pentru cateva secunde, metalul rece ne anchiloza miscarile. Noi n-am trait mai bine sau mai rau. Am trait. ''
L-am primit prin maiL si mi s-a parut interesant!De fapt,chiar mi-a placut!
vorba aia:amintiri din copilarie! Si nu-a a lui Creanga!!!
|
|
04/07/07 15:07
|
|
jezzy
membru
Inregistat: 13/03/06
|
|
O poveste reala spune ca intr-un orasel din America, traia un om care s-a imbogatit din petrol. Dorind sa sprijine localitatea unde s-a nascut si a crescut a facut un gest surpriza. De Craciun, in fiecare an, fiecare om din cei 10.000 - 15.000 de locuitori primea acasa un plic cu o suma de bani de la prietenul nostru.
Asta s-a intamplat an de an, timp de 5-6 ani.
Intre timp, copii omului au crescut si a venit vremea sa se duca la facultate. Tatal s-a gandit ca poate intrerupe traditia cu plicurile de Craciun pentru a le cumpara copiilor un apartament si a le plati facultatea. Asadar, in acel an…nimeni nu si-a mai primit plicul cu bani acasa. Mai intai au crezut ca e doar o intarziere, apoi au inceput sa se enerveze, iar dupa o saptamana de la Craciun au intrat in panica. Oare nu-si vor mai primi banii ?
Dupa o discutie la carciuma…incet incet tot mai multi locuitori s-au indreptat catre casa unde locuia cel care ii ajutase atatia ani. Au inceput sa vocifereze, au venit cu bannere, lozinci si pancarte. Intr-un final omul nostru iese din casa si incearca sa le explice situatia :
- Dragii mei, acum am doi copii mari, trebuie sa ii dau la universitate, sa le cumpar o casa, sa isi continue si ei studiile, sa am grija de viitorul lor.
La care toata gloata a raspuns in cor :
-Pai tu iti dai copiii la facultate pe banii nostri ?
Ultima modificare de jezzy (03/11/07 16:55)
_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!
|
|
03/11/07 16:54
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Octavian Paler - pesimism:
Nici in strainatate nu e totul perfect. Nici vorba. In Franta disciplina rutiera e sleampata, infinit mai rea decit in Germania; portofelul iti poate fi furat oriunde pe glob; smecheri si obraznici se gasesc pretutindeni; surpriza restaurantului scump si prost e mereu posibila; unele locuri sint murdare; blocuri dizgratioase s-au construit, mai ales in anii '60, peste tot; companiile aeriene occidentale ofera servicii mediocre, provoaca intirzieri, nu te scutesc - la o adica - de pierderea bagajelor.
Pe scurt, oriunde te-ai afla, poti intilni numeroase prilejuri de indispozitie.
La noi e altfel. Neregulile, inconfortul, arbitrarul, lipsa de educatie, nesimtirea, ilegalitatea, aproximatia, ma rog, toata ornamentica "milenara" a tarisoarei ilustreaza o traditie durabila.
Nu e vorba de accidente, de "din cind in cind"-uri tolerabile, inerente, compensate de un fundal general agreabil. Fundalul a ocupat avanscena. Si e esentialmente dezagreabil. E muschiulos, vital, indestructibil.
Turcii vin si pleaca, fanariotii vin si pleaca, rusii vin si pleaca, comunistii vin si pleaca. Noi rezistam falos, fudul, chefliu si dirz. Dam vina pe ei, pe toti, si ne vedem de treaba. NATO incearca sa ne organizeze, UE incearca sa ne domesticeasca. Degeaba.
Apa trece, pietrele ramin, avem sapte vieti in pieptul de arama, romanul nu piere. Nu moare si nu se transforma. Se adapteaza. Se descurca. Tine cu dintii de specificul lui national.
Si tocmai de aceea, sint pesimist. Cred ca nu ne vom schimba niciodata. Vom continua sa stam in calea tuturor binefacerilor si noroacelor, fara sa luam decit caimacul de prima instanta. In rest, vom dospi, somnolenti, in dulcele bors autohton, cu mici accese de enervare tandra. Strazile vor ramine mereu betege, pline de gropi si asfaltate cu gumilastic, autostrazile, daca vor exista, vor fi niste santiere perpetue, soferii "profesionisti sau amatori" vor conduce bezmetic, isteric, mitocaneste. Isi vor parca masinile in poarta ta, in curtea ta, in sufletul tau si, daca protestezi, te vor injura exterminator sau vor zimbi suveran, de la inaltimea limuzinei proprii.
Justitia va fi mereu o loterie, ziarele vor evita orice urma de decenta si de noblete. Limba se va strica zi de zi, televiziunile vor atinge culmi de manipulare si trivialitate. Laura Andresan e doar inceputul. Oricine va putea striga in piata publica orice despre oricine.
"Relatiile", pilele, bacsisul vor fi la fel de greu de inlaturat ca si ciinii vagabonzi, politicienii vor perora obscen despre patrie si se vor gindi strict la gastile de partid si la conturile personale. Toate scursurile vor ajunge vedete, toti derbedeii vor deveni campioni ai dreptatii. Vom fi sufocati de proasta crestere, de incultura, de muzica proasta si de fast-food.
Prostia va avea bani, iar nepriceperea va avea putere. Aerul se va umple de invidie, ura si bascalie. Comunismul va reinvia, roz si cochet, cu sprijinul unor baietei de bani (si idei) gata, semidocti si trendy, netraiti, iresponsabili, grabiti sa gaseasca inainte de a cauta.
In schimb, icoanele vor fi evacuate din viata publica, in numele unei libertati de constiinta care nu stie inca nici ce e libertatea, nici ce e constiinta. Manelele se vor multiplica, urbanistica va intra in colaps, vom avansa trudnic printre ragete si scuipaturi. Si vom vota, o data la patru ani, in functie de clubul sportiv care ne place.
Cum vedeti, sint pesimist. Ba pot pentru ca sa spun ca sint apocaliptic.
Totul a inceput cind, intors la Bucuresti dupa o vacanta agitata pe alte meleaguri, am constatat doua lucruri: mai intii ca e mai cald decit in restul Europei, mai cald decit la Mediterana si apoi ca singura scara rulanta care urca de la autobuze la ghiseele de control-pasapoarte nu functioneaza. Am urcat gifiind, cu mireasma patriei din nari.
Sint prea pesimist? Sa dea Dumnezeu. De-abia astept sa fiu contrazis.
Ultima modificare de Filip. (12/11/07 17:28)
|
|
12/11/07 17:26
|
|
jezzy
membru
Inregistat: 13/03/06
|
|
Opt lucruri pe care trebuie să le ştiţi înainte de o călătorie în România:
1. Românii sunt, în general, prietenoşi şi ospitalieri. În oraşele mari, mulţi tineri vorbesc fluent engleza, nu vă faceţi griji!
2. Veţi vedea multe case enorme, luxoase şi mulţi oameni conducând maşini scumpe, dar sărăcia e tot mare în România. Înăuntrul pereţilor de beton ai blocurilor trăiesc familii mari, care impart acelaşi apartament mic, fără apă caldă curentă. Cerşetoria pe stradă este foarte des întâlnită, aceasta fiind practicată mai ales de copii şi rromi. Dacă te lasă inima, poţi să le dai ceva bani, dar nu mai mult de 1-2 lei;
3. Transportul în comun este cea mai bună soluţie de a călători prin România. Drumurile, chiar şi cele care fac legătura între marile oraşe, sunt într-o stare proastă şi vă ia ceva timp până vă obişnuiţi cu stilul românilor de a conduce!
4. Depinde de planurile tale, dar e mai rentabil să zbori cu avionul până la Budapesta, Ungaria, şi apoi să călătoreşti până în România cu trenul; Budapesta stă mai bine decât Bucureştiul la capitolul low costuri;
5. Mâncarea este relativ ieftină în România, iar oraşele îţi oferă opţiuni variate, de la tonetele de pe stradă, unde poţi cumpăra pizza, produse de patiserie sau pâine proapătă, la restaurante de lux care servesc atât mâncare tradiţională românească, cât şi specialităţi internaţionale. Nici cazarea nu este preascumpă, atâta vreme cât te fereşti de hoteluri (mai ales cele din Capitală) şi ai inspiraţia de a căuta hosteluri sau pensiuni pe străzile lăturalnice. Ia-o pe străduţele ceva mai ascunse, aici vei găsi locuri de cazare mai plăcute, mai curate, mai prietenoase şi mult mai ieftine.
6. Chiar dacă mâncarea şi cazarea sunt destul de ieftine, ai grijă să nu te păcăleşti: nu toate lucrurile sunt ieftine aici! De exemplu, mall-urile din oraşele mari sunt mai scumpe decât celede acasă. Uită-te cu atenţie la preţurile articolelor şi gândeşte-te că majoritatea românilor câştigă mult sub 500 de dolari pe lună!
7. Aveţi grijă la hoţii de buzunare, mai ales în mijloacele de transport în comun, care sunt foarte aglomerate. Ţineţi-vă banii bine ascunşi, şi asiguraţi-vă că fermoarele genţilor sau poşetelor sunt bine închise!
8. România este o ţară în care birocraţia are un rol important, aşa că aşteaptă-te să ţi se ceară paşaportul foarte des. Ai grijă, totuşi, cui îl araţi. Corupţia este în floare, iar mita este foarte populară, mai ales în spitale. Asigură-te că nu ai probleme de sănătate înainte de a pleca la drum!
adaptare de aici
Ultima modificare de jezzy (30/03/09 01:09)
_______________________________________
I only fear that I don’t have enough time left to tell the world that there’s no time left!
|
|
30/03/09 00:58
|
|
|
viodiesel
membru
Locatie: Tulcea,Ro/Jiangyin,China
Inregistat: 10/04/09
|
|
Oi, oi, Larisa...
ma bag si eu, numai pt vorbele din Iorga..
Hai sa apreciem ce avem. Si daca nu putem sa imbunatatim lumea, macar sa nu stricam!S-o pastram asa cum e,se poate si mai rau...
1)primavara 1997-m-au purtat drumurile vietii in portland, oregon(ceva mai jos de seattle).eram cu o nava in port. comunitatea de romani ne-a invitat sa sarbatorim Pastele cu ei. Surpriza:s-a oficiat int-o biserica catolica!!!!!cu service paralel, preot roman di romania, adus acolo de comunitate, si preotul catolic al bisericii, un hispanic!au participat si enoriasi catolici....(((stau si ma intreb cita ura este intre unii reprezentanti catolici si ortodocsi in romania....))) Apoi sa aflu de fapt ca a fost o biserica ortodoxa romaneasca, dar enoriasii s-au impartit din cauza preotului.....ce trist, frati romani.....
2)tot acolo: intr-o zi au venit la nava doi vizitatori, doi batrini, emigrati de decenii, si ne-au rugat sa-i lasam sa stea la masa.ne uitam ciudat-n-or avea ce minca, saracii...au realizat si au zis cu lacrimi in ochi:doar pentru pita(piinea) asta am venit, sa simtim gustul de acasa...traim bine, dar ne macina dorul.....
3)cind m-am intors din primul meu voiaj back in 1988, am mers in satul natal(mahmudia) si am plins ca prostu' jumatate de ora pe malul Dunarii....
Acum sint in China....si ma rog sa ma intorc sanatos....
Toate cele bune tuturor
|
|
10/04/09 15:31
|
|
polooradea
Exclus
 Locatie: oradea
Inregistat: 07/09/09
|
|
|
20/03/10 20:20
|
|
april
admin forum
 Locatie: Germania
Inregistat: 15/10/05
|
|
adica?
_______________________________________
Every Day Brings New Blessings
|
|
20/03/10 20:54
|
|
RainSong
membru
 Locatie: going over Jordan
Inregistat: 08/11/06
|
|
perle de bac [si eu era sa ajung printre ei, ma complicasem la o propozitie si am conjugat verbul prost, am taiat] :
"Omenia este o specie lacomă şi nepăsătoare, deci faptele bune sunt o faptă măreaţă".
"Omul bun nu se bate pe copii, se vorbeşte politicos cu bătrânii, se salută politicos pe doctori şi pe oamenii de ştiinţă".
"Când eram la Viena a picat pe pământ o bătrânică la intrarea în metrou" (elevul povesteşte mai departe cum a ajutat-o el pe bătrână făcând o faptă bună).
"Dacă are omenie, alţi oameni se uit la tine un alt ochi".
"Omenia este caracter moral şi definitoriu".
"Omenia poate dăuna când e percepută ca mijloc perfid de a profita".
"Dar în viaţa asta există oameni bun care are un suflet mai mare şi mai pură decât alţii".
"L-a văzut Spânu şi l-a convins pentru a-l face asistentul lui" (referindu-se la Harap-Alb).
"Harap-Alb a trebuit să-şi ia viaţa în propria lui mână"
"Când privesc în al tău ochi mă simt de parcă mă sufoc"
"Tema basmului este învingerea dintre bine şi rău".
"Personajul e supus unor încercări chiar şi moartea".
"Personajele vorbeşte în modul dialog".
"Parantezele sunt indicatoare schemice".
_______________________________________
"se spune ca-i nevoie de curaj pentru-a muri, eu spun ca trebuie curaj pentru-a trai; si stii ca toti oamenii mor, dar nu toti oamenii traiesc .. e greu cand trebuie sa treci zilnic inca un test."
|
|
01/07/10 19:46
|
|
giany
membru
 Locatie: ROMANIA
Inregistat: 18/05/07
|
|
http://www.youtube.com/watch?v=luuGRRT6 ... re=related
"adica?"
sa va mai descretiti fruntile.
_______________________________________
smile, pray, love ... it will help you to enjoy life more ...
|
|
14/07/10 10:32
|
|
lorre
membru
 Locatie: langa ape.
Inregistat: 07/10/06
|
|
RainSong a scris:
"Personajele vorbeşte în modul dialog". |
mortal!  ))))
|
|
16/07/10 16:10
|
|
copilu
Exclus
 Locatie: Romania
Inregistat: 11/05/10
|
|
o poza tare: haideti sa ne trezim )
http://mituri-crestine.blogspot.com/201 ... rezim.html
_______________________________________
doar c8ilu!
|
|
29/08/10 19:05
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
"Dar v'am spus, coruptia ca si prostia, adica este impartita cam in mod foarte corect, asa, cam pe toate partidele politice!
-Ne spuneti care sunt coruptii si care sunt prostii de la dumneavoasta din partid?
-Nu avem prosti!"
William Branza, Președinte Organizația PD-L Diaspora )
Edmon talmacean "da, dau legatura cu domnu' Pelican")
Seful politiei, Soric "it was just a misunderstanding, if you can read me
Basescu "zda esec"
boc "but you know, the aviara gripa
Iliescu (nu gasesc inregistrarea) "The ducks come from the trucks" (traducere pentru : dacii se trag din traci)
Ultima modificare de edi.theraven (13/02/13 21:10)
|
|
18/12/11 20:47
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
