|
|
|
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Apollo (in mitologia greacă şi în mitologia romană) zeul zilei, al luminii si al artelor, protector al poeziei si al muzicii, conducatorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Era numit si Phoebus-Apollo.
Era fiul lui Zeus şi al lui Leto. Pentru că Hera, din gelozie, îi refuzase lui Leto un loc unde să poată naşte, Poseidon a scos la iveală, din valurile mării, insula Delos. Acolo, după nouă zile şi nouă nopţi de chinuri, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo şi pe Artemis.
Crescând miraculos de repede, la numai câteva zile după naştere, Apollo, al cărui arc şi ale cărui săgeţi deveniseră temute, a plecat la Delphi, unde a ucis şarpele Python, odinioară pus de Hera să o urmărească pe Leto şi care ulterior devenise spaima întregului ţinut. După aceea, Apollo a înfiinţat acolo propriul său oracol, instaurând totodată şi Jocurile Pitice. (Tot de la acest fapt provenea şi denumirea purtată de zeu, aceea de Pythius).
Un alt episod care i se atribuie era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, Asclepios, iniţiat de centaurul Chiron în tainele medicinei, nu s-a mai mulţumit să vindece, ci a început să-i învie pe cei morţi. Acest fapt a atras asupra sa mânia lui Zeus, care l-a omorât cu trăsnetul său.
Îndurerat de pierderea lui şi neputând să se răzbune pe Zeus, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului său pe ciclopi, ucigându-i la rândul său, cu săgeţile lui. Singura vină a acestora era faptul că făuriseră trăsnetul lui Zeus. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Zeus să slujească timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El şi-a ispăşit pedeapsa păzind turmele lui Admetus."
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Apollo_(mitologie)
|
|
09/11/08 23:50
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Ares. Se număra printre cei doisprezece mari zei ai Olimpului şi era fiul lui Zeus şi al Herei. Cu toate acestea, era dispreţuit de părinţii săi şi de către ceilalţi zei, mai ales de către Atena, datorită caracterului său violent, sângeros. În numeroasele mituri legate de numele lui, zeul apare adesea înfrânt, deşi era simbolul forţei războinice, brutale.
În războiul troian, de pildă, la care participă luptând alături de Hector, el este rănit de către Diomede cu ajutorul Athenei şi silit să o ia la fugă. Când sare în ajutorul fiului său, care avea să fie ucis de Heracles, Ares e de asemenea rănit de către erou şi silit să se retragă. La fel, zeul trebuie să îndure uciderea fiicei sale, Penthesilea, fără să poată face nimic. De numele lui Ares e legat şi Areopagul, colina unde, la Atena, era locul unde se judecau crimele de natură religioasă. Se credea că la poalele acestei coline Ares l-ar fi ucis pe Hallirrhothius, fiul lui Poseidon, fiindcă voia să-i necinstească fiica, pe Alcippe. Adus de către Poseidon în faţa judecăţii zeilor, pe aceeaşi colină, spre a fi osândit pentru crima săvârşită, Ares a fost însă iertat.
Dintre numeroasele episoade amoroase care i se atribuiau, era celebră legătura dintre el şi Aphrodita, legătură dată în vileag de către soţul acesteia, Hefaistos. Cultul lui Ares a fost adus în Grecia din Tracia.
La romani Ares era identificat cu zeul Marte."
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Ares
|
|
10/11/08 17:40
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"În mitologia greacă, Artemis (greacă: (nominativ) Ἄρτεμις, (genitiv) Ἀρτέμιδος) a fost fiica lui Zeus şi Leto şi sora geamănă a lui Apollo. Ea a fost zeiţa vânătorii, pădurilor şi lunii, fiind de multe ori descrisă ca având asupra ei un arc şi săgeţi. Cerbul a fost desemnat un animal sacru pentru ea. Mai târziu, şi-a asumat rolul Eileithyiei în ajutorul naşterii.
Artemis a fost una dintre cele mai vechi şi venerate zeităţi (Burkert 1985, 149). Asocierea ei târzie cu luna este o idee populară care nu prea are surse. Va fi identificată cu Selena, o Titanidă care a fost o zeiţă lunară, uneori fiind descrisă cu o semilună pe frunte. Ea a devenit la romani zeiţa Diana şi la etrusci zeiţa Artume."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Artemis
|
|
12/11/08 11:55
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Atena (greacă: Αθήνα, Athina,Τριτογėνεια, Tritogenia) era una dintre cele mai mari divinităţi ale mitologiei greceşti, identificată de romani cu zeiţa Minerva. Era zeiţa înţelepciunii, pe care grecii o mai numeau şi Pallas Athena sau, pur şi simplu, Pallas.
Atena era fiica lui Zeus şi a lui Metis. Zeus a înghiţit-o însă pe Metis înainte ca aceasta să nască, astfel că Atena a ieşit direct din capul lui Zeus, cu arme şi armură cu tot. În momentul când a apărut pe lume, a slobozit un răcnet războinic, care a cutremurat cerul şi pământul. Atena era simbolul atributelor reunite ale părinţilor ei. Ea personifica forţa moştenită de la Zeus, îmbinată cu înţelepciunea şi prudenţa lui Metis. Zeiţă războinică, reprezentată cu coif, suliţă şi egida pe care era zugrăvit capul Gorgonei Medusa, Atena a jucat un rol important în lupta împotriva giganţilor. Ea participă, de asemenea, la războiul troian alături de greci, pe care-i susţine, neputând uita jignirea adusă de Paris. Este cunoscută disputa dintre Atena şi Poseidon cu prilejul împărţirii diverselor regiuni ale Greciei. Cu această ocazie, consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia din cei doi care-i va dărui bunul cel mai de preţ. Poseidon i-a dăruit calul, iar Atena măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a câştigat în felul acesta întrecerea şi a devenit patroana cetăţii Athenae, care-i poartă de atunci numele.
Atena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meşteşugurilor, a literaturii şi a agriculturii, a oricărei acţiuni care presupunea ingeniozitate şi spirit de iniţiativă. Ea patrona viaţa socială şi cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunaţi în areopag şi apărătoarea lor în războaie."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Atena_(zei%C5%A3%C4%83)
|
|
13/11/08 13:21
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Cronos, fiul lui Uranus şi al Gaiei, este cel mai tânăr dintre cei 12 Titani. Soţia sa Rhea s-a numărat tot printre titani. Copiii lor au fost Demeter, Hestia, Hera, Hades, Poseidon şi Zeus.
Este scris că Uranus, care, într-o versiune, şi-a ascuns copiii în măruntaiele pământului (Tartarus) pentru că se îngrozea la vederea lor, era în realitate înfricoşat de puterea uriaşă a lor. Gaia îşi considera odraslele obositoare şi când disconfortul a ajuns la maxim, a ticluit un plan, al cărui scop era să pună capăt pasiunii lui Uranus, pentru ca el să nu mai poată procrea şi astfel să scape de durerile cauzate de urmaşi. Dar, pentru a reuşi, avea nevoie de ajutorul unuia dintre copii. I-a rugat pe toţi, dar numai cel mai tânăr a răspuns rugăminţii. Ca să-l ajute pe Cronos în sarcină, Gaia i-a dat o secere de adamanţiu drept armă.
Cronos s-a ascuns, iar când Uranus a venit să se culce cu Gaia, Cronos şi-a îndeplinit misiunea. Cu o lovitură puternică din secere, Cronos a separat organele genitale de corpul lui Uranus. Din sângele care a căzut pe pământ (Gaia) s-au născut Erinye-ile (Furiile), Giganţii şi Meliae-le (Nimfe ale copacilor-cenuşă manna). În alte versiuni, Afrodita s-a născut din spuma creată de organele sexuale ale lui Uranus, după ce au fost aruncate de Cronos în mare.
Îndată ce Cronos l-a castrat pe Uranus, el şi soţia sa, Rhea, au ocupat tronul. Sub puterea lor a început o perioadă de armonie şi prosperitate, care a devenit cunoscută ca "Epoca de Aur"; un timp când, se spune, oamenii trăiau fără lăcomie sau violenţă, fără muncă sau nevoie de legi. Dar nu totul era bine pentru Cronos, pentru că ştia că îi este destinat să fie detronat de unul din copiii săi. Pentru a preveni acest lucru, a început să-şi înghită nou-născuţii, luându-i la naştere şi înghiţindu-i întregi, reţinându-i înăuntrul corpului său, de unde nu îi puteau face nici un rău.
Rhea nu era de acord cu gândul de a-şi pierde toţi copiii, şi, cu ajutorul Gaiei, l-a salvat pe Zeus de soarta sa. Rhea a învelit o piatră în hainele lui Zeus, pe care Cronos a luat-o şi a înghiţit-o imediat, crezând că este copilul său. Planul Gaiei şi Rheaei a funcţionat şi copilul Zeus a fost dus în Creta, iar acolo, într-o peşteră de pe Mt. Dicte, capra divină Amaltheia l-a alăptat şi crescut pe bebeluşul Zeus. Când Zeus a devenit un bărbat tânăr, s-a întors pe domeniul tatălui său şi, cu ajutorul Gaiei, l-a obligat pe Cronos să îi regurgiteze pe cei cinci copii înghiţiţi anterior. (În unele versiuni, Zeus a primit ajutor de la Metis, care i-a dat lui Cronos o poţiune, care l-a făcut să vomite fraţii şi surorile lui Zeus). Zeus a condus revolta împotriva dinastiei de titani a tatălui său, şi, după zece ani, i-a învins şi i-a exilat."
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Cronos
|
|
14/11/08 13:39
|
|
tamarta
membru
 Locatie: Cluj :D
Inregistat: 22/11/06
|
|
Mitologia greaca- Zeii Olimpului:
În mitologia greacă, Poseidon (greacă Ποσειδῶν) era zeul mării, fiul lui Cronos şi al Rheei. În mitologia romană este cunoscut sub numele de Neptun. Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, când s-a născut, Poseidon a fost înghiţit de către tatăl său şi apoi dat afară.
Mai târziu a luptat alături de olimpieni împotriva titanilor. Când, în urma victoriei, s-a făcut împărţirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Hades lumea subpământeană, iar lui Poseidon Împărăţia apelor. El sălăşluia în fundul mării împreună cu soţia sa, Amfitrite, alături de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin şi purtat de un car tras de cai înaripaţi, spinteca valurile.
Poseidon stârnea furtunile sau făcea ca apele mării să devină liniştite, el scotea insule la iveală sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul său, făcea să izvorască râuri sau să se închege lacuri. O dată el a încercat împreună cu Hera şi cu Athena să-l pună în lanţuri pe Zeus, dar încercarea a dat greş. De atunci Poseidon a fost mereu alături de preaputernicul său frate care cârmuia destinele lumii.
Legat de numele său este episodul întrecerii care a avut loc între el şi Athena atunci când a fost să-şi împartă între ei pământul Atticei. Un alt episod îl înfăţişează pe zeul mării lucrând cot la cot cu Apollo, ca să înalţe zidurile Troiei. Faptul că nu a fost răsplătit pentru munca sa a atras mânia lui Poseidon asupra troienilor. Această mânie, şi faptul că Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul Polyphemus, l-a determinat pe puternicul zeu să-l urmărească pe erou cu răzbunarea sa, nimicindu-i pe rând corăbiile şi aruncându-l de pe un ţărm pe altul. Cu zeiţele sau cu muritoarele de rând Poseidon a avut numeroşi fii şi fiice, majoritatea înfăţişaţi ca nişte fiinţe monstruoase sau a căror forţă era de temut. Printre aceştia se numărau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton etc.
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Poseidon
_______________________________________
"Nu varsta aduce intelepciunea, nu batranetea te face in stare sa judeci. Iata de ce zic: Ascultati-ma! Imi voi spune si eu parerea" Iov32:9, 10
|
|
14/11/08 13:54
|
|
fluflu
membru
 Locatie: mures
Inregistat: 20/09/07
|
|
Mitologia greaca- Zeii Olimpului:
Demetra
Demetra (greacă: Δημήτηρ) era în mitologia greacă zeiţa agriculturii şi a roadelor pământului. Era fiica lui Cronos şi a Rheei şi aparţinea generaţiei olimpienilor. Demetra a avut cu Zeus o singură fiică, pe Persefona, de care era strâns legată atât în ceea ce priveşte cultul cât şi legenda.
În timp ce culegea pe un câmp flori, pământul a înghiţit-o pe Persefona; ea a fost răpită de unchiul ei, Hades, care a dus-o cu el în Infern. Zadarnic a căutat-o îndurerată Demetra nouă zile şi nouă nopţi, cutreierând lumea în lung şi-n lat. Nimeni nu-i ştia de urmă. Într-un târziu, Demetra a aflat de la Apollo de soarta fiicei sale. Cuprinsă de jale, Demetra părăseşte atunci Olimpul şi jură să nu-şi reia îndatoririle divine şi locul în rândul zeilor, decât în ziua când îi va fi înapoiată Persefona. Rătăcind pe pământ, după multe peregrinări, ajunge la Eleusis şi zăboveşte o vreme mai îndelungată la curtea regelui Celeus (vezi şi Triptolemus şi Demophon). Între timp, cum pământul nu mai rodeşte şi holdele se usucă, Zeus îl trimite pe Hermes să i-o aducă înapoi pe Persefona. Dar reîntoarcerea fiicei la mama ei nu mai este posibilă. Ascalaphus a văzut-o pe Persefona cum s-a înfruptat în Infern dintr-o rodie. În felul acesta ea s-a legat, o dată pentru totdeauna, de lumea subpământeană. Mânioasă, Demetra îl transformă pe Ascalaphus, singurul martor al sacrilegiului comis, în bufniţă. Persefona însă trebuie să rămână alături de Hades. La insistenţele lui Demetra se ajunge totuşi la un compromis: şase luni din an Persefona va sta alături de soţul ei în regatul subpământean şi şase luni le va petrece pe pământ, lângă mama ei.
Reîntoarcerea pe pământ a Persefonei era însoţită de venirea primăverii, de renaşterea naturii şi de plenitudinea verii. Absenţa ei era marcată de ariditate, de anotimpul trist al iernii în care Demetra ducea dorul fiicei sale. În mitologia romană Demetra purta numele de Ceres, o veche divinitate cu care a fost asimilată.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Demetra
_______________________________________
never regret something that once made you smile...
|
|
16/11/08 13:18
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Dionis (în greacă Διόνυσος Dionysos) era în mitologia greacă zeul vegetaţiei, al pomiculturii, al vinului, al extazului şi fertilităţii, denumit la romani şi Bacchus sau Liber. Era de asemenea poreclit Bromius, la orfici Lyaeus etc. Dionis era una dintre cele mai importante divinităţi cunoscute în vechime, al cărei cult era răspândit în întreaga lume.
Dionis era fiul lui Zeus cu muritoarea Semele, fiica regelui teban Cadmus şi a Harmoniei. Se număra deci din cea de-a doua generaţie de zei olimpieni. Semele îşi găsi sfârşitul datorită geloasei Hera, care o determinase să-i ceară lui Zeus să i se arate în ipostaza sa zeiască. Zeus i-a apărut într-adevăr, înconjurat de fulgere şi tunete, şi i-a cauzat astfel moartea. Zeus a reuşit totuşi să-şi salveze copilul încă nenăscut şi l-a cusut în propria lui coapsă, de unde îl zămisli apoi pe Dionis. Astfel, Dionis este cunoscut drept zeul "care s-a născut de două ori". Ca să-şi ferească copilul de Hera, Zeus l-a ascuns în casa regelui Athamas şi a soţiei acestuia, Ino. Acolo Dionis a trăit îmbrăcat în haine femeieşti pentru a nu fi recunoscut, dar a fost descoperit de Hera şi, drept răzbunare, minţile lui Ino şi lui Athamas au fost luate. Atunci Zeus îl încredinţează pe Dionis prin intermediul lui Hermes nimfelor de la Nisa (vezi şi Hyades), mai târziu lui Silen. Ajuns adult, el a luat parte la lupta zeilor cu giganţii, în care l-a ucis pe Eurytus cu tirsul său, un toiag încununat de conuri de pin. Conform legendelor, şi-a propagat el însuşi cultul, ducându-l din Tracia în întreaga lume, ajungând în Egipt, Siria, Frigia şi, în sfârşit, în India. Pe muritori, zeul îi învaţă să cultive viţa de vie. În plus, el avea darul de a face să ţâşnească din ţărână lapte, miere şi vin, spulberând cu acestea grijile oamenilor. Faţă de cei care i s-au împotrivit s-a arătat crud, luându-le minţile (ca în cazul regilor Lycurg şi Pentheus), sau transformându-i în delfini (ca, de exemplu, pe piraţii tirenieni care doriseră să-l ia ostatic în drumul lui spre India). Pe insula Naxos Dionis a găsit-o pe Ariadne, abandonată de către Tezeu, şi a luat-o de soţie. Se spune despre Dionis că a coborât până la urmă şi în Infern ca să-şi salveze mama. Hades s-a lăsat înduplecat, astfel încât Dionis a putut să o aducă pe Semele în Olimp. Dionis a reuşit să-l aducă în Olimp şi pe Hefaistos, fiul infirm cu care se ruşina Hera. Însoţitorii lui Dionis erau silenii, satirii şi nimfele. Menadele, tiadele şi bacantele formau cortegiul adoratoarelor sale, încununate precum zeul însuşi cu iederă sau frunze de viţă de vie şi purtând tirsuri împodobite cu conuri de pin. Acest cortegiu ducea o viaţă sălbatică, vâna animalele pădurii şi le devora crude. Chiar şi Dionis lua câteodată înfăţişarea unui animal, de cele mai multe ori cea a unui ţap sau a unui taur. Eliade îl identifică de aceea pe zeu cu "Străinul din noi înşine, temutele forţe antisociale pe care le dezlănţuie patima divină"."
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Dionis
|
|
17/11/08 13:07
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Geea, sau Gaia era în mitologia greacă personificarea Pământului, considerată în vechime drept element primordial din care se trăgeau toţi ceilalţi zei. Geea s-a născut după Chaos (Haosul), zămislindu-i, la rândul ei, pe Uranus (Cerul), Ourea (Munţii) şi pe Pontus (Marea). Din unirea ei cu Uranus s-au născut titanii, titanidele şi ciclopii.
Toţi aceşti copii ai Geei îl urau însă pe tatăl lor, Uranus, fiindcă îi silea să trăiască în adâncurile pământului şi nu le îngăduia să vadă lumina zilei. Pentru a-şi scăpa copiii de tirania lui Uranus, Geea l-a ajutat pe unul dintre ei, pe Cronos, să-şi mutileze tatăl,dar inainte de a-l mutila, Uranus arunca asupra lui Cronos un blestem care spunea ca si el va fi nimicit de unul dintre fii lui . Din picăturile de sânge scurse de la Uranus, care au căzut pe pământ şi l-au fecundat, s-a născut o nouă generaţie de copii: eriniile, giganţi şi nimfele. După mutilarea lui Uranus, Geea s-a unit cu celălalt fiu al ei, Pontus, şi a zămislit o serie de divinităţi marine, printre care se numărau Ceto, Nereus şi Thaumas.
Domnind asupra universului, Cronos speriat de blestem, se dovedeşte însă la fel de tiran ca şi tatăl sau. Atunci Geea hotărăşte să-l nimicească şi pe el. Cronos se unise de mai multe ori cu sora sa Rhea, şi avusese cu ea mai mulţi copii, pe care însă îi înghiţise pe rând. Când a fost să-l nască pe Zeus, ca să-şi scape copilul de furia tatălui, Rhea a cerut sprijinul Geei. Aceasta i-a dezvăluit voia destinului: Zeus avea să supravieţuiască şi să-şi doboare tatăl, cu sprijinul titanilor. Cu ajutorul Geei, Rhea reuşeşte să-l înşele pe Cronos şi să-l ascundă pe Zeus. Mai târziu, când Zeus ajunge să conducă destinele lumii, Geea, nemulţumită şi de cârmuirea lui, dă naştere - unindu-se de data aceasta cu Tartarus - unor fiinţe monstruoase: Typhon şi Echidna. Typhon le declară război zeilor, care mult timp sunt înspăimântaţi de forţa lui uriaşă.
Tot Geei îi sunt atribuiţi - după diferite versiuni - numeroşi alţi copii monstruoşi, printre care: Antaeus, Caribda, harpiile etc. Într-o perioadă mai târzie Geea trece drept mama tuturor zeilor şi ulterior cultul ei se identifică fie cu cel al zeiţei Demeter, fie cu cel al Cybelei. În mitologia romană Geea poartă numele de Tellus.
În tradiţia românească, Geea s-a păstrat, sub forma Gaia, în expresia „lua-te-ar gaia!”, care înseamnă de fapt „lua-te-ar pământul, de-ai muri!”"
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gaia
|
|
18/11/08 13:00
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Hades, zeul împărăţiei subpământene, fiul lui Cronos şi al Rheei. Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, când s-a născut, Hades a fost înghiţit de tatăl său, apoi dat afară. Mai târziu a participat la lupta dusă de olimpieni împotriva titanilor. Când s-a făcut împărţirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Poseidon - Marea, iar lui Hades - lumea subpământeană. Hades sălăşluia în împărăţia umbrelor, pe care o cârmuia alături de soţia sa, Persefona (în legătură cu răpirea Persefonei vezi şi Demeter). El nu îngăduia nimănui, odată ajuns acolo, să mai vadă lumina zilei. Când Heracles a trecut hotarele Infernului, s-a lovit de împotrivirea lui Hades, pe care l-a rănit cu o săgeată, silindu-l să se refugieze în Olympus. Numele de Hades era evitat de cei vechi, care se fereau să-l pronunţe, socotindu-l aducător de nenorociri. Cel mai adesea el era invocat sub numele de Pluton (Zeul cel bogat), aluzie la bogăţiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hades
|
|
19/11/08 12:59
|
|
tamarta
membru
Locatie: Cluj :D
Inregistat: 22/11/06
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
Zeus (în greacă: Ζεύς) este, în mitologia greacă, cel mai puternic dintre zeii olimpieni, socotit drept stăpânul suprem al oamenilor şi al zeilor.
Primii ani ai vieţii şi lupta cu titanii
El făcea parte din prima generaţie divină. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos şi ai Rheei. Rheea ca să-l scape de urgia tatălui său, care-şi înghiţea rând pe rând copiii de îndată ce se năşteau, Rhea l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia şi Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia şi cu ambrozie. Cureţii (apărătorii lui Zeus) îl prozejau pe micul zeu şi făceau zgomot cu armele când acesta plângea, ca nu cumva să-l audă Cronos. Când a crescut mare, Zeus, a pus la cale, cu ajutorul Geei şi al Metisei, detronarea tatălui său. După ce l-a silit pe Cronos sa-şi verse înapoi copiii înghiţiţi, Zeus, împreună cu fraţii săi acum reîntorşi la viaţă, i-a declarat război lui Cronos. În ajutorul acestuia au sosit însă fraţii săi, titanii. Însă ciclopii şi hecatonheirii (uriaşi cu o sută de braţe). Lupta a durat zece ani şi a luat sfârşit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stăpânul întregului Univers. El a dăruit Lumea subpământeană fratelui sau Hades, iar Marea lui Poseidon, păstrându-şi pentru sine Pământul. Până să dobândească pacea, a avut de înfruntat însă noi vrăjmaşi, de data aceasta pe giganţii asmuţiţi împotriva sa de către Geea, care a născut un monstru înfricoşător, Typhon, cu o sută de capete de balaur. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, în cele din urmă, Zeus a ieşit din nou şi definitiv biruitor, azvârlindu-l pe monstru în Tartar. Însă şi de acolo îi mai ameninţa pe zeii olimpieni. El dezlănţuie furtunile şi vulcanii. Împreună cu Echidna, jumătate femeie şi jumătate şarpe, el dădu naştere lui Orthos, un dulău fioros cu trei capete, lui Cerber, câinele iadului, pe Hidra din Lerna şi pe Hades (prinţul Tartarului).
Înlănţuirea lui Prometeu
În legendă se spune că,într-o noapte,Prometeu furase focul din vatra zeului Hefaistos pentru a-l duce oamenilor pe pământ.Când Zeus a aflat că titanul Prometeu îi furase focul,a hotărât să-l pedepsească greu pe creatorul oamenilor. L-a chemat pe fierar,pe Hefaistos,şi i-a poruncit să facă din apă şi ţărână,o fată,fiinţă muritoare,dar să aibă chip de zeiţă.Când termină,să cheme toţi zeii pentru a o împodobi pe fată cu cele mai alese daruri...După aceea,Zeus îi va face şi el un dar.
Zeul meşteşugar se apucă de lucru.Luă un pumn de ţărână din trupul fertil al Gheei.Din lutul ud a făurit o fiinţă cu chip dulce,de fecioară.Zeus o numi Pandora,apoi îi dărui o cutie de aramă şi îi spuse să o dăruiască bărbatului cu care se va căsători.Zeiţa Afrodita îi dărui fetei puterea de a sădi iubirea în inima bărbaţilor.Apoi,Zeul Hermes a condus-o pe pământ. Eros,fiul Afroditei,îl ţinti pe Epimeteu,fratele lui Prometeu,în inimă.Epimeteu,ameţit de dragoste,o zări pe Pandora,şi o ceru de soţie.Fratele lui Prometeu deschise cutia. Atunci,mii de boli,rele şi nenorociri se răspândiseră pe pământ.Aşa se răzbunase Zeus pe pământeni. Prometeu,văzând fapta,îl înfruntase din nou pe Zeus.Zeul Olimpului se înfuriase atât de tare,încăt l-a chemat pe Hefaistos,cu nişte cătuşe tari şi nişte lanţuri grele.A mai adus şi un piron mare şi gros.L-a chemat pe Hermes.I-a spus să-l lege pe zeul Prometeu de o stâncă cu lanţurile,să-i pună cătuşele grele şi să-i vâre pironul gros in piept.Zeus a trimis pe vulturul lui de încredere,să-i sfâşie în fiecare zi,ficatul...Aşa rămase Prometeu atârnat de stânca ascuţită vreme de mult timp.Prometeu strigase către Zeus că oamenii vor vieţui vreme de mii şi mii de ani,însă el,Zeus,va pieri.
mai multe: http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeus
Ultima modificare de tamarta4jc (24/11/08 10:00)
_______________________________________
"Nu varsta aduce intelepciunea, nu batranetea te face in stare sa judeci. Iata de ce zic: Ascultati-ma! Imi voi spune si eu parerea" Iov32:9, 10
|
|
19/11/08 13:46
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Hera (în greacă: Ήρα), este în mitologia greacă zeiţa protectoare a căsniciei, a căminului şi a femeilor măritate, precum şi regina zeilor şi a oamenilor. La romani este identificată cu Iunona.
Hera a fost fiica lui Cronos şi a Rheei. Ea a fost înghiţită, la fel ca şi fraţii ei, de către tatăl lor, care se temea să nu fie detronat de fii săi. Fratele cel mai mic, Zeus, a fost salvat de mama sa, care i-a dat lui Cronos o piatră înfăşurată în scutece. În timpul luptei dintre Zeus şi Cronos, Hera a fost încredinţată zeiţei Tethys şi lui Oceanus, care au crescut-o. Mai târziu, ea s-a căsătorit cu fratele ei Zeus, devenind "soţia legitimă" a stăpânului lumii. În această calitate, ea era considerată protectoarea căminului, a căsătoriei şi, în general, a femeilor măritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos şi Eileithyia. Împărţind tronul, dar nu şi puterea marelui ei stăpân, Hera este adesea înfăţişată ca o soţie geloasă şi nesăbuit de violentă, care uşor se simte jignită şi nu pregetă să se răzbune crunt pentru toate infidelităţile săvârşite de soţul ei. Adeseori, mânia este capricioasă şi nejustificată."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hera
|
|
21/11/08 12:45
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Hefaistos (greacă Ἥφαιστος Hêphaistos) reprezintă, în mitologia greacă, zeul focului, al metalelor şi al metalurgiei, al fierarilor, sculptorilor şi artizanilor, cunoscut de romani ca Vulcan. Fiul şchiop al lui Zeus şi al Herei, meşter neîntrecut, creaţiile sale extraordinare uimindu-i chiar şi pe zei: făureşte arme şi armuri miraculoase, obiecte care se mişcă singure (un fel de roboţi superperfecţionaţi), sau chiar pe Pandora şi cutia acesteia. Este personificarea focului în cele 3 ipostaze ale sale: focul teluric (al vulcanilor), focul îmblânzit (focul domestic, care poate fi folosit în diferite activităţi, inclusiv la prelucrarea metalelor), precum şi focul atmosferic. A fost căsătorit cu Afrodita. Căsătoria cu Afrodita a avut loc din cauză că, fiind supărat pe mama lui, el a făurit un jilţ fermecat cu care a prins-o pe zeiţă. Drept jertfă a cerut să se căsătorească cu Afrodita. Zeii s-au mirat: Cum să se însoare slutul cu zeiţa frumuseţii?"
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hefaistos
|
|
23/11/08 15:04
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Helios, "Soarele", era în mitologia greacă o divinitate solară, asemănătoare (uneori identificată) cu Apollo. Aparţinea generaţiei preolimpiene: era fiul lui Hyperion şi al Theiei şi frate cu Selene şi cu Eos. Helios, închipuit ca un tânăr frumos şi puternic, este zeul care aude şi vede totul. Vestit de Aurora, care-l precede, el străbate zilnic bolta cerească pe carul său tras de patru cai iuţi. Seara Helios coboară în apele oceanului, unde-şi scaldă şi-şi răcoreşte caii înfierbântaţi, el însuşi odihnindu-se într-un palat de aur, de unde porneşte din nou la drum în ziua următoare. Cu oceanida Perse, Helios are mai mulţi copii: Circe, Aeetes regele Colchidei, Pasiphae şi Perses. Cu oceanida Clymene, una dintre surorile soţiei lui, are mai multe fiice. Acestea din urmă îi păzesc faimoasele cirezi de boi din care s-au înfruptat tovarăşii lui Odysseus.
În mitologia romană Helios se numea Sol."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Helios
|
|
24/11/08 13:44
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"În mitologia greacă, Hestia (gr. Ἑστία ) a fost zeiţa căminului, a focului sfânt, prima fiică a lui Cronos şi Rheei, soră a lui Zeus, Poseidon, Demetra, Hera şi Hades. Cu toate că a fost curtată de Apollo şi de Poseidon, Hestia a obţinut de la Zeus dreptul de a-şi păstra virginitatea pentru totdeauna. În plus, Zeus i-a acordat onoruri excepţionale: i se închina un cult în toate casele oamenilor şi în templele tuturor zeilor. Aşa cum căminul domestic era centrul religios al locuinţelor umane, Hestia era centrul religios al locuinţei divine. Această imobilitate a Hestiei explică faptul că nu a jucat nici un rol în vreo legendă. A rămas un principiu abstract, întruchipând ideea de cămin, nemanifestându-se ca o divinitate personală.
În mitologia romană, Hestia este echivalentă cu Vesta. Hestia este menţionată de Hesiod, Diodorus Siculus, Platon, Aristofanes, Pausanias, Suidas, Ovidiu şi Cicero."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Hestia
|
|
25/11/08 12:59
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Semele este o zeiţă din mitologia greacă, fiica lui Cadmus şi a Harmoniei. A fost iubită de către Zeus, cu care a avut un fiu, pe Dionis. Trezind gelozia Herei, Semele a fost sfătuită în mod perfid de către aceasta să-i ceară lui Zeus să i se înfăţişeze în toată splendoarea sa zeiască. Stăpânul zeilor i-a îndeplinit ruga dar, la vederea lui, Semele a căzut fulgerată şi a murit. Mai târziu ea a fost luată din Infern de către fiul ei ( Dionysos ) şi dusă în Olimp."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Semele
|
|
28/11/08 13:38
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Uranus, ştiut şi ca Ouranos, reprezintă întruparea cerurilor şi este cunoscut ca zeul cerului. El a fost primul fiu al Gaiei (pământul) şi a devenit soţul ei. După Hesiod, printre fiii lor se numărau Titanii: şase fii (Oceanus, Coeus, Crius, Hyperion, Iapetus şi Cronos) şi şase fiice (Theia, Rhea, Themis, Mnemosyne, Phoebe şi Tethys). Alţi urmaşi sunt: Ciclopii, (care se numesc Brontes, Steropes şi Arges şi sunt cunoscuţi mai târziu ca "giganţii cu un singur ochi"), şi cei trei monştri numiţi Hecatonchire, fiecare având o sută de mâini şi 50 de capete. Numele lor sunt Briareus, Cottus şi Gyes. Alţi copii ai lui Uranus şi ai Gaiei sunt Erinye-le, care sunt spirite ale pedepsei şi zeiţe ale răzbunării. Erinye-le răzbunau relele făcute familiei, mai ales crima în cadrul familiei. După ce Uranus a fost castrat, sângele său a căzut pe pământ (Gaia) şi astfel au fost concepuţi Giganţii. Aceştia aveau înfăţişări monstruoase şi erau foarte puternici. În mod similar, în unele versiuni, se presupune că Afrodita s-a născut din spuma creată de organele sexuale ale lui Uranus, după ce au fost aruncate în mare de fiul său, Cronos.
Uranus era înfricoşat la vederea copiilor săi, Ciclopii şi Hecatoncheirele. (Într-o versiune diferită, Uranus era speriat de puterea lor uriaşă şi de faptul că îl puteau detrona foarte uşor). I-a ascuns departe în Tartarus (măruntaiele pământului), în Gaia, cauzându-i astfel dureri intense. Disconfortul era atât de mare, încât l-a rugat pe fiul său cel mai tânăr, Cronos, să-şi castreze tatăl, pentru ca fertilitatea lui să dispară şi ca alţi urmaşi monstruoşi să nu mai apară. Pentru a îndeplini acordul, Gaia a făcut o secere din adamanţiu, pe care i-a dat-o lui Cronos. În acea noapte, Uranus a venit să se culce cu Gaia. Pe când zeul cerului se apropia, Cronos a lovit cu secerea şi i-a tăiat lui Uranus organele genitale . Din sângele care a căzut din rană s-au născut nimfe şi giganţi, iar când Cronos a aruncat organele în mare, o spumă albă a apărut. Din această spumă s-a născut Afrodita, zeiţa dragostei şi a pasiunii."
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Uranus_(mitologie)
|
|
29/11/08 13:31
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei grecesti
"Zeus (în greacă: Ζεύς) este, în mitologia greacă, cel mai puternic dintre zeii olimpieni, socotit drept stăpânul suprem al oamenilor şi al zeilor.
Primii ani ai vieţii şi lupta cu titanii
El făcea parte din prima generaţie divină. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos şi ai Rheei. Rheea ca să-l scape de urgia tatălui său, care-şi înghiţea rând pe rând copiii de îndată ce se năşteau, Rhea l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia şi Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia şi cu ambrozie. Cureţii (apărătorii lui Zeus) îl prozejau pe micul zeu şi făceau zgomot cu armele când acesta plângea, ca nu cumva să-l audă Cronos. Când a crescut mare, Zeus, a pus la cale, cu ajutorul Geei şi al Metisei, detronarea tatălui său. După ce l-a silit pe Cronos sa-şi verse înapoi copiii înghiţiţi, Zeus, împreună cu fraţii săi acum reîntorşi la viaţă, i-a declarat război lui Cronos. În ajutorul acestuia au sosit însă fraţii săi, titanii. Însă ciclopii şi hecatonheirii (uriaşi cu o sută de braţe). Lupta a durat zece ani şi a luat sfârşit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stăpânul întregului Univers. El a dăruit Lumea subpământeană fratelui sau Hades, iar Marea lui Poseidon, păstrându-şi pentru sine Pământul. Până să dobândească pacea, a avut de înfruntat însă noi vrăjmaşi, de data aceasta pe giganţii asmuţiţi împotriva sa de către Geea, care a născut un monstru înfricoşător, Typhon, cu o sută de capete de balaur. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, în cele din urmă, Zeus a ieşit din nou şi definitiv biruitor, azvârlindu-l pe monstru în Tartar. Însă şi de acolo îi mai ameninţa pe zeii olimpieni. El dezlănţuie furtunile şi vulcanii. Împreună cu Echidna, jumătate femeie şi jumătate şarpe, el dădu naştere lui Orthos, un dulău fioros cu trei capete, lui Cerber, câinele iadului, pe Hidra din Lerna şi pe Hades (prinţul Tartarului).
Înlănţuirea lui Prometeu
În legendă se spune că,într-o noapte,Prometeu furase focul din vatra zeului Hefaistos pentru a-l duce oamenilor pe pământ.Când Zeus a aflat că titanul Prometeu îi furase focul,a hotărât să-l pedepsească greu pe creatorul oamenilor. L-a chemat pe fierar,pe Hefaistos,şi i-a poruncit să facă din apă şi ţărână,o fată,fiinţă muritoare,dar să aibă chip de zeiţă.Când termină,să cheme toţi zeii pentru a o împodobi pe fată cu cele mai alese daruri...După aceea,Zeus îi va face şi el un dar."
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Zeus
|
|
01/12/08 13:07
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei romane
"Bacchus, zeu roman de importanţă secundară, al vinului, viţei-de-vie şi al beţiei, formă sărăcită a zeului grec Dionis.
Mai era numit:
* Bimater - întrucât Semele l-a purtat în pântec, iar Jupiter în coapsă;
* Nyctelius (Nocturnul) - deoarece orgiile sau nycteliile ţinute în cinstea lui se desfăşurau noaptea.
Imaginea lui culturală era însoţită de preotesele bacante (Bacchantes) la sărbătorile Bacchanalia, desfăşurate toamna, la culesul viilor. "
mai multe... http://ro.wikipedia.org/wiki/Bacchus
|
|
06/12/08 13:25
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei romane
"Ceres este zeiţa romană a recoltei şi grâului.
Ceres provine din sincretismul dintre o veche divinitate italică agrară şi zeiţa greacă Demeter. În epoca imperială patronează simbolic pâinea albă. După izvoarele latine, sabinii numeau ceres pâinea şi grânele. Romanii o serbau în festivalurile Ludi Cereris sau Cerealia, între 12-19 aprilie, venerând-o drept creatoarea recoltelor; în acest sens, era invocată de Fraţii Arvali, fiind cea care-i învaţă pe oameni detaliile tehnice ale agriculturii: semănatul, secerişul etc. Astfel devine zeiţa întregii lumi vegetale, dar şi divinitatea htonică a morţilor. La ceremoniile consacrate zeiţei, femeile nu puteau asista decât dacă erau curate. Mai târziu, Ceres face parte dintr-o triadă a plebei, împreună cu Liber Pater şi Libera."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ceres_(zeu)
|
|
07/12/08 13:43
|
|
irlanda
membru
 Locatie: bucuresti
Inregistat: 14/03/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei romane
"Fortuna, străveche divinitate romană, care cârmuia soarta oamenilor. Era identificată cu Tyche din mitologia greacă. Zeiţa Fortuna era reprezentată ţinând în mână Cornul Abundenţei, ca dătătoare de belşug, cu o cârmă, fiind cea care "cârmuia" destinele lumii, şi cu ochii legaţi, întruchipând soarta oarbă. Ea le împărţea oamenilor, după bunul ei plac, fericirea sau nenorocirea, bogăţia sau sărăcia, binele sau răul."
http://www.samaelwings.com/grecorom/f.html
|
|
08/12/08 22:00
|
|
irlanda
membru
Locatie: bucuresti
Inregistat: 14/03/08
|
|
"Idomeneus, fiul lui Deucalion, regele Cretei. A participat la războiul împotriva Troiei şi s-a numărat printre războinicii care, închişi în pântecele calului de lemn, au luat cu asalt cetatea în noaptea incendierii ei. După terminarea războiului, în timp ce se întorcea acasă pe mare, corăbiile sale au fost surprinse de o furtună. Idomeneus s-a rugat lui Poseidon să-l cruţe, făgăduindu-i în schimb că îi va sacrifica prima fiinţă omenească pe care o va zări, la întoarcere, pe ţărmul Cretei. Or, primul care la întâmpinat a fost propriul său fiu. Idomeneus n-a pregetat să-şi ţină legământul şi şi-a sacrificat singurul copil zeului mării. Actul acesta i-a atras însă ura şi dispreţul poporului său, care l-a silit să se exileze. El s-a dus în sudul Italiei şi s-a stabilit acolo."
http://www.samaelwings.com/grecorom/i.html
Ultima modificare de irlanda (10/12/08 20:02)
|
|
10/12/08 20:02
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei romane
"În mitologia romană, Jupiter deţinea acelaşi rol precum cel al lui Zeus în panteonul grecesc. El era numit Jupiter Optimus Maximus (Jupiter Cel mai Înalt, Cel mai Mare), fiind zeitatea supremă a statului roman, având în grijă legile şi ordinea socială. Jupiter este o derivaţie a lui Jove şi pater (latină: tată).
Acest articol se concentrează asupra lui Jupiter în timpurile începutului Romei şi asupra practicilor cultului. Pentru informaţii privind surse mitologice despre Jupiter, adânc influenţate de către mitologia greaca.
Numele zeului a fost adoptat drept numele planetei Jupiter şi a fost punctul de plecare pentru numele zilei de joi a săptămânii (rădăcina etimologică este mai vizibilă în limba franceză jeudi, de la Jovis Dies). În mod ironic, studiile lingvistice îl identifică ca fiind derivat din acelaşi zeu precum şi zeul germanic Tiwaz, al cărui nume a fost dat zilei de marţi. O altă referinţă etimologică este Dyaus Pita, aparţinând religiei vedice."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter_(zeu)
|
|
11/12/08 20:03
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei romane
"Minerva este numele roman al zeiţei numite de greci Pallas Athena. Aceasta era zeiţa înţelepciunii şi a războiului drept (spre deosebire de Ares, zeul războiului nedrept şi al violenţei). S-a născut din capul lui Jupiter / Zeus după ce mama ei a fost înghiţită de către acesta şi a ales să rămână pe veci fecioară. Este de asemenea zeiţa artelor şi a meşteşugurilor patronând deopotrivă mobilitatea minţii, era pentru romani şi inventatoarea construcţiilor navale."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Minerva
|
|
12/12/08 20:55
|
|
|
feedback
Moderator
Inregistat: 28/04/08
|
|
din ciclul zeii mitologiei romane
"Marte provine dintr-o fuziune a zeului agrar şi războinic Mavors, dintr-un vechi cult umbric, cu zeul etrusc Maris şi cu zeul grec al războaielor, Ares. Până la cristalizarea acestui sincretism caracteristic mitologiei romane, Mavors era invocat ca protector al muncilor câmpului şi chiar mai târziu, când se consolidează cultul lui Marte, noua divinitate e venerată mai ales tot ca ocrotitoare a activităţilor agricole, personificând totodată renaşterea periodică a naturii. Problemele de delimitare a terenurilor agricole şi de apărare a gospodăriilor şi recoltelor contra incursiunilor de prădăciune îl învestesc pe acelaşi zeu cu atributul nou al patronării războiului, dar iniţial aceste atribute se înrudeau strâns: preoţii zeiţei agrare Ceres, Arvales, îl invocau pentru ocrotirea ogoarelor şi pe Marte, numindu-l Marmar, Marmor, Berber. Iar Cato lansase odată îndemnul de a se aduce sacrificii speciale lui Marte ca să aibă grijă de cirezile de boi. Printre vechile epitete ale zeului, două erau caracteristice: Rusticus şi Silvanus. Când Marte devine, în epoca imperială, un zeu mai complex şi în primul rând simbolul forţei militare romane, începe să fie considerat fiul cuplului Jupiter-Iuno. Numit Mars Ultor (Marte Pedepsitorul) şi Marspiter (Mars Pater, Tatăl), e inclus în triada protectoare a Romei, împreună cu Jupiter şi Quirinus."
http://ro.wikipedia.org/wiki/Marte_(zeu)
|
|
13/12/08 18:37
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
