|
|
|
|
|
| Autor |
| Mesaje |
Pagini: 1 2 3 4 ... 16 |
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Am deschis acest topic aici, la principii creştine, etică, morală, pentru că eu nu aş încadra portul bijuteriilor la categoria "păcate", ca să fi început subiectul acolo. O să vedem însă cum decurg lucrurile.
Pe de altă parte, am ales titlul "creştii şi bijuteriile" având în vedere că discuţiile de aici ar putea să ne poarte şi prin perioade istorice antemergătoare lui Hristos. Însă noi, trăind în epoca după Hristos, ar trebui să filtrăm toată informaţia prin ceea ce primim din partea lui pentru aceste vremuri.
Cine vrea să posteze... spor la postat!
|
|
08/11/07 08:22
|
|
lara
membru
 Inregistat: 03/12/06
|
|
Multumesc Filip! 
Asa deci, tinand cont de faptul ca traim in epoca Harului, suntem liberi, noi nu mai suntem robi ( daca intr-adevar am murit si am inviat in Hristos iar acum traim in El).
In VT D-zeu nu interzice purtarea bijuteriilor decat o singura data cand acest lucru era ca o pedeasca in urma neascultarii lor (nu stiu acuma care-i referinta Biblica). Mai mult de atat in unele versete ne da de inteles ca este foarte ok purtarea lor.
Totusi, in 1 Petru ni se spune ca sfintenia noastra sa nu stea in purtarea acestor podoabe ci in omul ascuns al inimii. Asadar, atata vreme cat eu sunt copilul Lui si ma port ca atare, pentru ce mi-ar fi pacat sa port ceea ce D-zeu a lasat ca fiind frumos pentru o femeie? Poticnirea fratilor nu e fondata !! Sunt convinsa ca daca eu, cea care nu am purtat neam din neamul meu bijuterii pana la casatorie, as aparea dumineca la biserica cu o bratara si un lant la gat ar zice despre mine ca m-am stricat de cap, dar oare au ei vreun temei Biblic?
Il invata ei pe D-zeu ce e pacat si ce nu e pacat?
Ultima modificare de lara (08/11/07 08:32)
_______________________________________
Nu este nebun cel care da ceea ce nu poate tinea pentru a castiga ce niciodata nu pierde.- Jim Elliot
|
|
08/11/07 08:31
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Hai să vedem versetele "clasice" din 1 Petru 3:
3. Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor,
4. ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu. |
Aceste cuvinte sunt rostite în special în contextul căsătoriei, cu referire şi la situaţia "soţ necredincios - soţie credincioasă".
Nu este o poruncă venită din gura Domnului Isus direct, şi nici Petru nu formulează explicit o poruncă (nu scrie "vă poruncesc") ci ca un imperativ, care poate fi interpretat atât ca poruncă cât şi ca recomandare.
Dacă citesc mai departe unde Petru dă exemple, aş deduce că el de fapt vrea să convingă că are motive întemeiate pentru a cere acest lucru, şi nu vrea să dea o poruncă pe care să nu o explice, şi pe care noi pur şi simplu ar trebui să o executăm fiindcă aşa a zis Petru.
Prin urmare, fiecare este liber să aleagă dacă să urmeze această recomandare sau nu.
Ar părea că această libertate nu înseamnă nimic în sine, pentru că oricum deocamdată suntem lăsaţi liberi să alegem să păcătuim în orice păcat. Însă atunci când privim la libertatea alegerii, putem vedea că în Biblie unele alegeri sunt menţionate clar cu consecinţe rele, altele fără consecinţe explicite, altele cu consecinţe bune.
Aici sunt menţionate consecinţe bune: "este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu".
Portul de bijuterii s-ar putea să facă pe cineva mai strălucitor şi deosebit în ochii cuiva, probabil că va face pe alţii să fie supăraţi în inima lor pentru că văd că unii au mai mulţi bani de cheltuit, dar pe Dumnezeu cred că nu L-ar impresiona de loc.
Dimpotrivă, alegerea trăirii în decenţă s-ar putea să nu fie remarcată de nici un om, cei care se uită strâmb la cei bogaţi s-ar putea de asemenea să nu remarce deloc o persoană sărac împodobită, însă Cel care va remarga absolut sigur, conform celor de mai sus, acea atitudine, va fi Dumnezeu.
Alegeţi!
De aici, probabil, s-ar mai putea perora pe tema "cât înseamnă smerenie":
- keine bijuterii,
- un lanţ la gât pe sub cămaşă,
- un lanţ mic la mână,
- un cercel mic într-o ureche...
etc.
Inelul de logodnă sau căsătorie cum să fie? Cu diamant de 10 carate, de doo, de nici una, o sticlă, un pleu etc.
Ultima modificare de Filip. (08/11/07 08:40)
|
|
08/11/07 08:37
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
lara a scris:
ar zice despre mine ca m-am stricat de cap, dar oare au ei vreun temei Biblic? |
În primul rând dacă cineva stă la pândă şi vânează astfel de lucruri pentru a le zice, atunci nu cred că se merită ca persoana luată în colimator să se necăjească.
Atitudinea corectă pe care trebuie cineva să o aibă când vede pe cineva păcătuind, este să-l ia deoparte, să vorbească între patru ochi etc. O ştim toţi. Cine procedează altfel, nu îşi are originea procedeului în Domnul. Aşa că nu vă bateţi capul cu ce zice adversarul lui Dumnezeu, sau cum zice ce zice.
Discuţia respectivă între patru ochi ar avea şi rol de a vedea Scriptural dacă ce crede unul sau celălalt dintre cei doi este păcat sau nu. Acolo s-ar lămuri şi problema bijuterilor.
Revenind la bijuterii, ar mai fi un principiu care poate fi dedus dintr-un alt context din Romani, referitor la mâncarea jertfită idolilor:
| "Dar dacă faci ca fratele tău să se mâhnească din pricina unei mâncări, nu mai umbli în dragoste! Nu nimici, prin mâncarea ta, pe acela pentru care a murit Hristos!" (Rom. 14: 15) |
Dacă doreşti să umbli în dragoste (din nou alegere însoţită de răsplată) vei încerca să nu-ţi mâhneşti fraţii. Şi ştii că la nivelul de trai din ziua de azi, bijuteriile sunt considerate un semn de lux sau opulenţă, chiar.
Fratele nu-i îndreptăţit să te judece, pentru că Dumnezeu vrea ca fiecare dintre noi să fim mulţumiţi cu ce ne dă, şi să nu Îl desconsiderăm pe El sau pe alţii pentru că unora le dă mai mult El personal, sau le îngăduie altora să jefuiască mai mult şi să se îmbogăţească. Fiecare trebuie să aibă grijă de talanţii lui. Sau, cum i-a zis Isus lui Petru, despre Ioan: "Dacă eu vreau ca acesta să fie aşa şi pe dincolo, ce-ţi pasă ţie? Tu ocupă-te de treaba care ţi-am încredinţat-o ţie."
Chiar dacă cineva ştie că fratele nu-i îndreptăţit să îl/o judece, dar ştie şi că poate provoca o astfel de judecată în interiorul fratelui, o face totuşi? Păi dacă în cazul bijuteriilor o face, de ce n-ar face-o şi în cazul hainelor? De ce n-ar face-o şi în cazul ţigărilor, băuturii, etc etc.
Cumpătarea, deşi e privită de unii ca un mod de auto-îndreptăţire, dacă-i înţelegem rostul nu o vom duce ca pe o corvoadă, ci ca pe un lucru dorit din interiorul inimii, din dragoste.
Ultima modificare de Filip. (08/11/07 08:56)
|
|
08/11/07 08:48
|
|
lara
membru
Inregistat: 03/12/06
|
|
Referitor la mancare, stim cu totii ca inainte de HR. D-zeu a interzis sa se manance carnea unor animale.Pe baza acestui fapt si a celui ca D-zeu este acelasi oamenii au diferite incredintarii: unii ca e pacat sa mananci carne de porc, altii ca nu.
In Exodul 33:5 b in continuare D-zeu pedepseste pe poporul Israel in urma neascultarii lor si le porunceste sa dea jos podoabele de pe ei.
Ideea ta am inteles-o filip si ai dreptate. Ar fi bine insa sa se faca o oarecare lumina si in privinta lor pentru ca popa nostru a predicat de la amvon ca e pacat purtatul bijuteriilor pe baza versetului 2 si 3 din Geneza 35 ( si nu prea are legatura una cu alta).
Oricum fratilor daca pana acum eram in cumpana ca ar fi pacat inaintea lui D-zeu sa port bijuterii, acuma sunt incredintata ca acest lucru nu e pacat.
_______________________________________
Nu este nebun cel care da ceea ce nu poate tinea pentru a castiga ce niciodata nu pierde.- Jim Elliot
|
|
08/11/07 09:49
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Geneza 35:
2. Iacov a zis casei lui şi tuturor celor ce erau cu el: "Scoateţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, curăţiţi-vă, şi schimbaţi-vă hainele,
3. ca să ne sculăm, şi să ne suim la Betel; căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului, care m-a ascultat în ziua necazului meu, şi care a fost cu mine în călătoria, pe care am făcut-o."
4. Ei au dat lui Iacov toţi dumnezeii străini, care erau în mâinile lor, şi cerceii pe care-i purtau în urechi. Iacov i-a îngropat în pământ sub stejarul de lângă Sihem.
5. Apoi au plecat. Groaza lui Dumnezeu s-a răspândit peste cetăţile, care-i înconjurau, aşa că locuitorii lor n-au urmărit pe fiii lui Iacov. |
Eu cred că aici e o curăţire generală. Inclusiv hainele. Părerea mea e că seamănă cu un fel de botez.
Oricum, ideea rămâne, lara, chiar dacă tu eşti încredinţată că nu e păcat. Şi Pavel ştia ce ştia despre mâncarea jertfită idolilor, dar încerca să aibă un comportament ireproşabil faţă de fraţii lui. Nu să-i mintă, nici să îşi afişeze o îndreptăţire proprie, ci doar să aibă dragoste şi milă faţă de problema lor, aşa cum ştia că-I place lui Dumnezeu.
Prin urmare, aceste cunoştinţe pe care le ai în inima ta acum, chiar dacă-ţi aduc o pace lăuntrică, ar fi bine să le foloseşti cu cumpătate, şi să nu te iei în certuri de vorbe cu cei care nu te înţeleg ci, din dragoste, cel puţin când te afli în preajma unor oameni care se poticnesc în astfel de lucruri, să placi Domnului ne-contribuind la dorinţa diavolului de a te transforma într-o pricină de ispită pentru ei, pe baza faptului că tu ai adevărul de partea ta iar ei cred o minciună.
Poţi să te rogi pentru ei şi să speri că şi lor le va deschide într-o zi Dumnezeu ochii să vadă, să aprecieze adevăratele valori şi ce le dă Domnul fiecăruia personal, şi să nu se mai poticnească în ceea ce au alţii sau felul în care vor să se înfrumuseţe faţă de anumiţi oameni din viaţa lor. Chiar dacă aparent ai arăta lipsă de judecată şi de verticalitate, Dumnezeu ar cunoaşte ce-i în inima ta şi ştii că El răsplăteşte şi se bucură deocamdată în taină, iar începând de la revenirea Lui - fără limită!
Prin urmare eu aş zice că, pe cât posibil, ar fi bine să porţi cât mai puţine podoabe, sau să le porţi doar faţă de cei pentru care le intenţionezi, sau care ţi le dăruiesc din motive de apreciere, toate acestea în curăţie de inimă şi fără dorinţe de a impresiona la nivel păcătos.
Pentru că orice poate fi transformat la un moment dat în pricină de păcat.
Ultima modificare de Filip. (08/11/07 10:31)
|
|
08/11/07 10:26
|
|
lara
membru
Inregistat: 03/12/06
|
|
Da, asa e. Pana nu am motive sa le port, nu le voi purta doar pentru ca-mi plac mie.Nu-mi plac intr-atata incat sa nu ma intereseze parerea fratilor mei.
_______________________________________
Nu este nebun cel care da ceea ce nu poate tinea pentru a castiga ce niciodata nu pierde.- Jim Elliot
|
|
08/11/07 12:18
|
|
RainSong
membru
 Locatie: going over Jordan
Inregistat: 08/11/06
|
|
cineva zicea "care e diferenta intre lantul meu si brosa lu tanti de la cor ?Doar ca eu il port la gat si ea spanzurata de bluza." .Amandoua sunt podoabe pana una alta .
Si ce ati citat voi se referea tot la podoabe iar eu nu vad diferenta intre :a-ti lua un costum pt Craciun cu nu stiu cate sute de roni si a-ti lua un lant care ii de cateva ori mai ieftin .Adica cu ce is mai smerite majoritatea tantilor din biserica ,care de sarbatori se imbraca in niste tinute cel putin extravagante ,fata de mine ,care ma imbarc de craciun cu aceeasi fusta cu care am fost si duminica trecuta si am un lant ?(bun ,eu chiar nu ma imbrac mai special de sarbatori) .Si aici intervine principiul utilitatii(sper ca asa se zice) ,pt ca ,practic ,nu iti trebe nici costumul ala nici lantul .Pai si atunci de ce fratii se poticnesc in lantu meu si nu in costumul celor n tantii ?asta ii gandire asa superficiala
Sau mai vine un frate la tine sa te intrebe cum a aterizat inelu ala pe degetu tau ,tocmai el ,care are o masina cu cateva mii de euro ,cand ii ajungea una mult mai ieftina(si totusi draguta) sa se duca pana la lucru si sa se intoarca inapoi acasa ,mai poate fi el smerit ?
Uite ,eu ma poticnesc in astia care au impresia ca la bise tra sa vi imbracat cu hainele cele mai faine ,ca doar se duc ele in cer si pt tine
eu cred ca nu trebe sa te intereseze de astfel de oameni ,ca se poticnesc pe "prostia" lor .Oricum nu port bijuterii pt ca inele si cerceii nu ii suport ,si mi prea lene sa merg sa imi caut o bratara sau un lant ,pot trai si fara ele
ps 1 :filip ,eu cred ca mai potrivit era "crestinii si podoabele"
ps 2 :ma macina intrebarea :e vreo diferenta intre o bratara de argint si una cu mesaj crestin ,foarte purtate de tineri ,tinand cont ca ambele is podoabe ? sau daca tu porti aia cu WWJD ca sa iti amintesti intrebarea si sa actionezi in consecinta se anuleaza faza ca ii podoaba ?
_______________________________________
"se spune ca-i nevoie de curaj pentru-a muri, eu spun ca trebuie curaj pentru-a trai; si stii ca toti oamenii mor, dar nu toti oamenii traiesc .. e greu cand trebuie sa treci zilnic inca un test."
|
|
08/11/07 15:18
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
RainSong, eu nu am vrut să discut toate situaţiile, dar cred că mesajul e evident şi se aplică şi la maşini, vile etc. Astea se discută însă la "cum ar trebui să fie un tânăr creştin". Am deschis subiectul acesta doar pentru cazul particular al bijuteriilor, pentru că a existat un interes suplimentar pentru aceasta. N-am nimic împăotrivă să abordăm şi alte lucruri în limita topicului sau să deschidem topicuri noi.
Dacă doreşti modificarea titlului topicului, ar trebui să vorbeşti cu April sau fyn, pentru că ei moderează acest topic, şi ei au drepturi în acest sens. Pe mine nu mă prea interesează cum se numeşte, şi sunt deschis la orice sugestie.
Eu cred că diferenţa între o brăţară pe care scrie ceva, indiferent că e un mesj creştin, şi altă podoabă, din punct de vedere al potenţialului - nu prea există.
De ce? Poate cineva poartă o brăţară cu dorinţa sinceră de a-şi aminti cumva prin ea ceva cu tentă creştină. Însă eu pot să-ţi zic că şi acea brăţară poate stârni gelozie, fie pentru că unul nu şi-o poate permite, fie că a unuia e mai albastră fie orice altceva. Potenţialul de întristare a cuiva există.
Nu ştiu, mă gândesc că o întrebare pusă în grupul în care o porţi, de genul dacă deranjează pe cineva, ar putea produce răspunsuri sincere împotrivitoare sau aprobatoare, sau răspunsuri mincinoase, care să ascundă de fapt invidie.
Mie unul mi-e greu să fiu cumva fără să calc mereu pe bătături pe cineva, dar atât cât pot mă străduiesc să fiu cât mai puţin în evidenţă, pentru a nu stârni gelozie între fraţii mei.
Nu ştiu, poate unii reuşesc mai bine decât mine la anumite capitole unde eu eşuez, poate eu reuşesc mai bine la capitolul bijuterii. Depinde de fiecare.
Nu ştiu, mă gândesc că dacă eşti într-un grup cu persoane pe care le cunoşti cât de cât, poţi aprecia şi singur cât poţi să-ţi permiţi şi cât nu, în ceea ce priveşte bijuteriile sau podoablele fără valoare materială mare, dar cu altă conotaţie.
În biserică sau în lume însă poate ar trebui să fim mai precauţi.
Iar faptul că unii fac altcumva decât îmi propun eu să fac din fdragoste pentru Domnul şi semenii mei, pe mine nu mă face să-mi doresc să fac şi eu la fel şi să fiu nepăsător faţă de simţămintele celor din jur.
Nu ştiu dacă am răspuns într-o oarecare măsură la frământările tale pe această temă. Dacă nu am fost clar, te rog continuă să mă întrebi. Şi de asemenea sper să se mai bage şi alţii cu păreri pe tema asta.
Ultima modificare de Filip. (08/11/07 16:23)
|
|
08/11/07 16:19
|
|
|
deeaandreea
membru
Locatie: Suceava Romania
Inregistat: 30/10/07
|
|
Adevarul e ca aceasta problema a bijuteriilor a devenit destul de controversata in ultima vreme.Cred ca fiecare ar putea sa aduca argumente pro si contra in privinta lor.Eu nu vreau sa judec pe nimeni si cred ca nimeni nu are dreptul sa judece pe un om ca poarta bijuterii sau nu,singurul care judeca este Dumnezeu si numai El poate deschide ochii cuiva si sa-l faca sa vada adevarul. Eu personal cred ca avem libertatea lasata de Dumnezeu sa alegem in viata noastra ceea ce facem, ceea ce vorbim, si chiar ceea ce purtam.Dar ceea ce nu trebuie sa uitam este ca Dumnezeu ne cheama la sfintenie si smerenie,si ca noi avem un rol pe pamant.Prin tot ceea ce facem sau putrtam noi trebuie sa aratam ca suntem din Dumnezeu si trebuie sa fim indicatoare spre cer(si nu pricini de poticnire).Si acu imi aduc aminte versurile unei poezii, pe care cred ca am recitat-o odata si in Biserica:"O,om ce mari raspunderi ai/de tot ce faci in lume//De tot ce spui prin scris sau grai/De pilda ce la altii dai/ Caci ea mereu spre iad sau rai pe altii o sa-ndrume." Eu personal nu am avut placerea sa port anumite bijuterii,si singura pe care am purtat-o si o port este verigheta mea. Si daca tot suntem la tema asta imi poate spune cineva ce semnificatie sau simbol(rol) a avut inelul primit de fiul risipitor dela tatal sau cand s-a intors acasa,din lume? Multumesc anticipat! Dumnezeu sa va binecuvinteze!
_______________________________________
"Dumnezeu e intotdeauna doar la o rugaciune distanta!"
|
|
08/11/07 17:36
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Dacă-mi amintesc eu bine, am auzit pe undeva că inelul reprezenta autoritatea, stăpânirea.
În vechime, inelul despre care vorbim aici era într-un fel echivalentul semnăturii oficiale sau ştampilei de pe acte din ziua de azi. Fie că era vorba de un împărat, un neguţător, stăpân peste un domeniu etc.
Se punea ca pecete pe ceara cu care erau sigilate documentele oficiale, şi certifica oricui primea un act act, că vine vine cu adevărat din partea persoanei emitente. Avea gravuri distinctive, cu caracter unicat, care se imprimau în ceară. (Unicat în sens asemănător cu blazoanele medievale.)
Dacă astăzi, spre exemplu la un card bancar, poţi să delegi pe încă cineva să aibă acces cu un card la contul tău, inelul era unic. Faptul că-l primeai era echivalent cu intrarea absolută în toate drepturile stăpânului. Şi puteai să dispui după propriul tău plac de tot ce intra sub incidenţa acelui inel.
E ca şi cum ţi-ar trece astăzi părinţii tăi casa, afacerea, conturile din bancă, maşina, tot absolut pe numele tău. Să primeşti proprietate legală asupra lor.
Alte persoane care au mai primit astfel de inel: Iosif (Gen. 41: 43), Haman (Estera 3: 10), Mardoheu (Estera 8: 2)
Ultima modificare de Filip. (08/11/07 18:55)
|
|
08/11/07 18:17
|
|
Gabriella
membru
 Locatie: Transylvania
Inregistat: 01/08/07
|
|
1 Pet.3:3 face referire la podoaba, nu podoabele, respectiv bijuteriile. Aici podoaba înseamnă ceea ce are omul mai de preţ, nu neapărat un lucru de mare valoare. Poate fi felul în care este aranjat părul, chiar şi cât este de bogat, buclat, sau întins,pensatul sprâncenelor, manichiura, pedichiura (oricât ar părea de absurd),culoarea ochilor, perfecţiunea danturii,statura, culoarea pielii, supleţea... Dar poate fi şi un Rolex, un parfum...
Pentru unii a purta bijuterii reprezintă ceva de bun gust în completarea vestimentaţiei şi fac aceasta din încredinţare, ceea ce nu li se consideră păcat, pe când alţii nu le poartă şi aceasta ajunge să fie pentru ei o sursă de mândrie.
Când Dumnezeu a cerut poporului Israel să se lepede de podoabe de fapt El le cerea să se lepede de lucrurile care le distrăgea atenţia de la El.
Orice ne distrage atenţia şi ne captează interesul de la Ţinta noastră care este Dumnezeu devine un idol care ne desparte de El.
"Te-am împodobit cu scule scumpe, ţi-am pus brăţări la mînă, şi o salbă la gît; ţi-am pus o verigă în nas, cercei în urechi, şi o cunună minunată pe cap. Astfel, ai fost împodobită cu aur şi cu argint, şi ai fost îmbrăcată cu in supţire, cu mătasă şi cusături cu fir (Eze. 16:11-13)."
Dacă aceste podoabe enumerate mai sus ar fi fost un păcat cu siguranţă autorul nu le-ar fi găsit locul acolo.
Pavel nu a decretat niciodată că femeia să nu poarte podoabe ci a subliniat o ierarhie a acestora, în sensul că o persoană trebuie să se evidenţieze printr-o spiritualitate înaltă, adică podoaba interioară.
În cazul fiului risipitor:
Un lucru foarte important este faptul ca acel inel mai reprezenta şi apartenenţa la o familie, dar totodată şi faptul că posesorul inelului era privilegiat din anumite puncte de vedere. În cazul fiului risipitor, tatăl nu doar îl pune în drepturi ci declară că îl recunoaşte ca fiu al său.
Din ambele pasaje nu reiese că purtarea podoabelor ar avea o conotaţie negativă ci chiar din contră.
Ultima modificare de Gabriella (09/11/07 23:37)
_______________________________________
"Cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun."
1Tes. 5:21
|
|
09/11/07 23:32
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Gabriella a scris:
1 Pet.3:3 face referire la podoaba, nu podoabele, respectiv bijuteriile. Aici podoaba înseamnă ceea ce are omul mai de preţ, nu neapărat un lucru de mare valoare. |
Eu în Biblie am găsit "podoaba" şi atât. Sincer, mi se pare cam mult să spui tu ce înseamnă "podoaba" acolo. Poate o fi încredinţarea ta, dar definiţia respectivă nu o văd.
Gabriella a scris:
Pentru unii a purta bijuterii reprezintă ceva de bun gust în completarea vestimentaţiei |
Vestimentaţiei? La care parte de îmbrăcăminte aparţine brăţara? Dar cerceii?
Gabriella a scris:
pe când alţii nu le poartă şi aceasta ajunge să fie pentru ei o sursă de mândrie. |
Faptul că unii se mândresc că nu poartă bijuterii înseamnă că e OK ca alţii să poarte?
Gabriella a scris:
Când Dumnezeu a cerut poporului Israel să se lepede de podoabe de fapt El le cerea să se lepede de lucrurile care le distrăgea atenţia de la El. |
Părerea mea e că te cam hazardezi în a prezenta părerile tale ca nişte adevăruri incontestabile. Dacă sunt doar păreri, ar fi mai bine să spui "părerea mea este că..." Altfel nici n-o să prea fie băgate în seamă aceste construcţii frazeologice formulate de tine.
Gabriella a scris:
Dacă aceste podoabe enumerate mai sus ar fi fost un păcat cu siguranţă autorul nu le-ar fi găsit locul acolo. |
Dacă tu interpretezi podoabele acelea ca pe ceva înfăptuit literar de Domnul, adică implicit ceva autorizat de El, te rog să îmi explici şi mie cum adică Domnul a "acoperit cu poala hainei" (v.8) (dacă ai idee ce înseamnă asta...) această cetate a Ierusalimului (v.3) care avea buric ce i-a fost tăiat (v.4), care are sâni (v.7) etc. etc.
Sau poate din toată povestea descrisă în capitolul 16 se interpretează literar doar partea cu podoabele, iar restul simbolic. Hm... o nouă metodă de exegeză adaptată la ce vrem să scoatem dintr-un text. Interesant...
Gabriella a scris:
Pavel nu a decretat niciodată [...] ci a subliniat o ierarhie[...] |
Noroc că unii dintre noi nu ne luăm după spusele tale. Eu am citit şi citat că Pavel doreşte ca fiecare dintre noi să avem îngăduinţă faţă de "slăbiciunile" aproapelui. Se pare că nu toţi vor asta, ci vor să aibă mai degrabă slăbiciuni faţă de care să aibă îngăduinţă alţii.
E OK. Fiecare îşi va lua răsplata după cum procedează cu ceea ce i-a fost încredinţat. Aşa că, cine vrea să se scalde în ghiuluri, cercei şi odgoane de aur la gât, din partea mea n-au decât să o facă.
Eu o să mă preocup în continuare, cu maximă mândrie, de simţămintele celor care nu-şi pot plăti întreţinerea, dar împart acelaşi spaţiu cu mine pe banca din biserică.
Hai noroc şi să curgă banu'! Să moară dujmanii dă invidiie!
Ultima modificare de Filip. (10/11/07 00:19)
|
|
10/11/07 00:15
|
|
cami
membru
 Locatie: here and there :)
Inregistat: 17/07/07
|
|
Ei bine,am citit toate postarile de mai sus si pot spune ca sunt oarecum atat pro cat si contra purtarii bijuteriilor.As avea si eu intrebare:e vreo diferenta intre purtarea bijuteriilior din aur,argint etc. si cele din plastic respectiv lemn?adica stiu si eu...banuiesc ca un frate sau o sora din biserica care s-ar poticni in bratara mea din aur ar avea intr-o oarecare masura justificare,dar in una din plastic sau lemn?adevarul e ca eu nu port bijuterii,in primul rand pt ca nici nu am si nu le vad rostul,dar au fost si dati in care am purtat di alea din lemn sau plastic.
_______________________________________
"If I find in myself a desire which no experience in this world can satisfy, the most probable explanation is that I was made for another world." - C. S. Lewis
|
|
10/11/07 17:32
|
|
Gabriella
membru
Locatie: Transylvania
Inregistat: 01/08/07
|
|
| mi se pare cam mult să spui tu ce înseamnă "podoaba" acolo |
Ia-o in context actual. "Podoaba" poate fi reprezentata azi de mult mai multe elemente decât era in perioada apostolilor.
| La care parte de îmbrăcăminte aparţine brăţara? Dar cerceii? |
Cravata ta cărei părţi a vestimentaţiei aparţine? Cămăşii, şosetelor, sau ...?
| Faptul că unii se mândresc că nu poartă bijuterii înseamnă că e OK ca alţii să poarte? |
Pentru alţii nu înseamnă absolut nimic.
| Dacă tu interpretezi podoabele acelea ca pe ceva înfăptuit literar de Domnul, ... |
Speram să fii mai înţelept de-atât. Clar că nu e vorba de ceva ad litteram, dar afirmă tu sus şi tare că Dumnezeu şi-ar fi arătat alegoric lucrarea făcând paralelă la un lucru păcătos.
| Părerea mea e că te cam hazardezi în a prezenta părerile tale ca nişte adevăruri incontestabile. Dacă sunt doar păreri, ar fi mai bine să spui "părerea mea este că..." |
Afirmaţiile mele sunt bazate pe studii în acest sens. Dacă nu te satisface ceea ce am scris îţi pot recomanda:
"The Bible Knowledge Commentary of the Old Testament" de J. F. Walvoord şi Roy B. Zuck şi alţii
"The Bible Knowledge Commentary of the New Testament" de J. F. Walvoord şi Roy B. Zuck şi alţii"
"The New American Commentary" de Stephen R. Miller
"New International Commentary on the New Testament" de Robert H. Mounce
Studiile lui Beth Moore şi dacă te interesează îţi pot recomanda şi altele.
| Noroc că unii dintre noi nu ne luăm după spusele tale. |
Eu nu cred în noroc.
| Eu o să mă preocup în continuare, cu maximă mândrie, de... |
Mândrie!!! Hmm!... Am citit căte ceva în Biblie despre aceasta. Se pare că tocmai ţi-ai etalat podoaba!
| Hai noroc şi să curgă banu'! Să moară dujmanii dă invidiie! |
Mă întreb, oare cu aşa expresii şi atitudinea vis a vis de un alt user, cine te-o fi uns pe tine moderator pe un forum creştin?
Miştocăreala ta nu aduce onoare numelui de creştin! (părerea mea...dacă aşa preferi).
_______________________________________
"Cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun."
1Tes. 5:21
|
|
10/11/07 22:46
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Gabriella a scris:
Cravata ta cărei părţi a vestimentaţiei aparţine? Cămăşii, şosetelor, sau ...? |
Hm. Am dat iară peste o persoană care foloseşte tactici de comutare a mingii dintr-o curte în alta. Ţi-am pus o întrebare vizavi de o afirmaţie a ta. Întrebarea era retorică, din moment ce răspunsul era evident, şi anume că bijuteriile nu împodobesc vestimentaţia. Dar tu mi-ai răspuns printr-o altă întrebare, ca te scoţi. Nu-i bai. Dacă continui tot aşa, o să ajungi sus în ochii oamenilor. Sper că e evident în ochii Cui n-o să ajungi sus.
Gabriella a scris:
Speram să fii mai înţelept de-atât. Clar că nu e vorba de ceva ad litteram, dar afirmă tu sus şi tare că Dumnezeu şi-ar fi arătat alegoric lucrarea făcând paralelă la un lucru păcătos. |
De ce să afirm sus şi tare ce vrei tu să afirm? Nu înţeleg. Vrei să spui cumva că orice alegorie a lui Dumnezeu din Biblie automat declară ca sfinte elementele utilizate? Sau ca păcătoase? Sau ca adevăruri absolute? Faptul că Dumnezeu ne vorbeşte în anumite contexte într-un fel pe care să-l înţelegem, înseamnă că El în acele momente transmite alte învăţături decât cele pe cale de fapt vrea să le puncteze? Ecschiuuuuz miii...
Gabriella a scris:
Dacă nu te satisface ceea ce am scris îţi pot recomanda: ... |
Bibliografia asta ai folosit-o numai pentru fragmentul scris pe forum mai sus? Uau! Felicitări! La 10 rânduri de scris pe lângă Biblie ai citit 10 cărţi. Maxim de eficienţă ca timp şi rezultat! Cum să nu-mi doresc şi eu aşa ceva?
Gabriella a scris:
Mă întreb, oare cu aşa expresii şi atitudinea vis a vis de un alt user, cine te-o fi uns pe tine moderator pe un forum creştin? Miştocăreala ta nu aduce onoare numelui de creştin! (părerea mea...dacă aşa preferi). |
Măi, măi, tocmai ai tras o mică înţepătură? Simpatic. "La aşa înţepaci", aşa moderatori. Dacă n-ai fi replicat aşa, te-ai fi arătat mai bună. Dar acum... Oricum, subiectul funcţiei mele de moderator pare destul de important în discuţia asta despre bijuterii... Nu credeam că o să constitui vreodată subiect de doctrină...
Ultima modificare de Filip. (11/11/07 18:15)
|
|
11/11/07 18:13
|
|
Gabriella
membru
Locatie: Transylvania
Inregistat: 01/08/07
|
|
Şi a mea la fel. E clar ca aici e vorba de bunul gust al fiecăruia (şi de încredinţare), nu de doctrină.
| Faptul că Dumnezeu ne vorbeşte în anumite contexte într-un fel pe care să-l înţelegem, înseamnă că El în acele momente transmite alte învăţături decât cele pe cale de fapt vrea să le puncteze? Ecschiuuuuz miii... |
Să înţeleg că Dumnezeu este atât de confuz încât trebuie să te numeşti Filip ca să înţelegi ce vrea El să spună într-o anumită situaţie?(retoric)
| Bibliografia asta ai folosit-o numai pentru fragmentul scris pe forum mai sus? |
Se pare ca pentru tine studiu înseamnă fuşereală de câteva minute prin câteva cărţi. Nu mă aliniez la stilul acesta.
| Măi, măi, tocmai ai tras o mică înţepătură? |
Era strict opinia mea, fără alte intenţii. Se pare ca nu am greşit. În ceea ce mă priveşte consider "conversaţia" încheiată. Timpul meu este mult prea preţios ca să îmi pierd timpul cu ceea ce tu consideri "pasări de mingi". Acum îmi dau seama de ce au dispărut atâţia useri de pe aici. Rămâi cu funcţia şi cu doctrina ta.
_______________________________________
"Cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun."
1Tes. 5:21
|
|
11/11/07 22:20
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Nu-i vorba de încredinţări, ci de ne-păsare. Asta m-a deranjat şi mă deranjează şi cu riscul de a ofusca anumite persoane pline de adevăruri şi cunoştinţe, o să le spun că şi cunoştinţa conţine un sâmbure de păcătoşenie în ea, pentru că poate să îngâmfe la fel de mult ca o bijuterie.
Dacă şi asta o interpretezi la fel ca şi ceea ce crezi tu că am spus despre bijuterii, că ar fi un păcat, atunci... prefer să nu mai zic.
Mulţumesc că-mi urezi să nu mă schimb. Scuză-mă că exist şi că mi-ai permis să perturbez timpul tău preţios.
|
|
12/11/07 00:03
|
|
|
deeaandreea
membru
Locatie: Suceava Romania
Inregistat: 30/10/07
|
|
Am banuit de la inceput ca discutia aceasta ar putea ajunge undeva pe taramul contrazicerilor,dar oricum ar fi tema e destul de interesanta si poate fi dezbatuta. S-a amintit aici de Ezechel capitolul 16 in care este vorba de cetatea Ierusalimului.Si daca citim textul in intregime vedemem ca Dumnezeu infatiseaza cetatea printr-o femeie. In versetele de la 9 la 13 sunt infatisate multe podoabe cu care aceasta femeie este impodobita(dupa ce Dumnezeu a scos-o din starea jalnica in care era-versetele de la 1 la 6 din Ezechiel cap 16). Se vorbeste si despre aur, argint, haine scumpe,etc.Si citim textul si mai departe, Versetul 15:"Dar te-ai increzut in frumusetea ta..." si in continuare sunt aratate multe pacate infaptuite de femeia respectiva. Si acum ridic o intrebare si ma intreb:"Oare atat de mult pot sa inganfe lucrurile de aur si argint,hainele scumpe,casele,masinile etc incat sa ajungem sa pacatuim???"
IN IPetru cap 3:3-6 e prezinta ceea ce ar trebi sa fie podoaba noastra, dar ni se da ca exemplu de smerenie si supunere pe Sara, sotia lui Avraam.Nu stiu sigur daca se mentioneaza undeva ca Sara a avut sau nu podoabe,dar eu tind sa cred ca da(parerea mea personala, nu stiu daca scrie in Scriptura ca avea podoabe sau nu, daca gresesc atentionati-ma).Si tind sa cred ca da pentru ca cred ca asa era obiceiul in vremea aceea, Avraam cand a trimis pe robul sau dupa nevasta pentru Issac, citim in Scriptura ca Rebecca a primit multe scule de aur si haine scumpe.Si ma intreb din nou poate o persoana care a purtat podoabe sau le poarta sa fie totusi placuta lui Dumnezeu si sa fie dat exemplu de smerenie???
_______________________________________
"Dumnezeu e intotdeauna doar la o rugaciune distanta!"
|
|
12/11/07 09:59
|
|
lara
membru
Inregistat: 03/12/06
|
|
Pai crezi ca Isaac si-ar fi imbracat nora cu haine scumpe si cu aur iar nevasta ba? Avem deci ca exemplu pe Sara. Foarte bine ai punctat deeaandreea
_______________________________________
Nu este nebun cel care da ceea ce nu poate tinea pentru a castiga ce niciodata nu pierde.- Jim Elliot
|
|
12/11/07 10:04
|
|
|
filip
membru
Inregistat: 27/04/05
|
|
Ăăăăăă, cred că nora era a lui Avraam... 
Nenicilor, faptul că aveau podoabe poate să nu însemne nimic. Şi io am un desfăcător de gonzerve în casă, dar nu mi-l iau cu mine la biserică la gât sau la încheietura mâinii. 
Acuma, revenind la seriozitate, eu cred că poţi să ai bijuterii câte vrei, şi tot să fii smerit cu inima. Depinde de la om la om. Pe mine poţi să pui treizeci de kile de lănţoaie, că nu mă schimbă cu nimic. Dacă mă pui în schimb într-un Ferrari... atunci inima mea va fi complet alta...
Dar eu nu încercam să spun că dacă deţii bijuterii eşti un om rău. Ci încercam să subliniez că în atitudinea inimii nu trebuie luată în considerare doar persoana proprie. Ci trebuie să te gândeşti şi la alţii.
Cât despre exemplul Sarei, revenind la lucruri serioase, aş vrea să fim atenţi ce anume punctăm din viaţa unui om declarat plăcut lui Dumnezeu. Avraam a fost declarat prooroc de către Dumnezeu imediat după episodul în care a rostit o jumătate de adevăr, cu consecinţe pe care le ştia clar că duceau la păcat. Asta înseamnă că noi acum în secolul douăzeci să facem la fel, pentru că Dumnezeu l-a declarat pe Avraam cândva bun? Pentru minciună l-a declarat bun?
La fel şi cu podoabele. Dacă în vremea respectivă păstrarea valorilor se făcea în aur sub formă de podoabe sau monezi, credeţi că Sara stătea toată ziua cu aurul la gât? Eu personal nu cred că se afişa mereu cu ce avea. Şi în nici un caz nu pentru astfel de momente a lăudat-o Dumnezeu, ci exact pentru momentele pe care le-a remarcat.
Şi pe fiecare dintre noi, în bunătatea lui Dumnezeu, dacă ne laudă pentru ceva credeţi că o face pentru momentele noastre proaste din viaţă sau pentru cele bune? Şi nu o face tocmai pentru a păstra ce e bun?
Ultima modificare de Filip. (12/11/07 10:54)
|
|
12/11/07 10:53
|
|
lara
membru
Inregistat: 03/12/06
|
|
da,da Avraam - o greseala din neatentie
_______________________________________
Nu este nebun cel care da ceea ce nu poate tinea pentru a castiga ce niciodata nu pierde.- Jim Elliot
|
|
12/11/07 11:33
|
|
|
stely777
membru
Inregistat: 06/01/08
|
|
eu nu cred ca pacatuiesti atunci cand porti o bijuterie ... poate e pacat doar atunci cand ea iti schimba total comportamentul si te face sa te crezi mai interesant decat oamenii din jur... adevarul e ca se observa la anumite persoane mandria cu care poarta o bijuterie ... D-zeu se uita la inima unui om, sunt sigura de asta .. si daca o bijuterie nu iti schimba inima... atunci cred ca D-zeu n-are nimic impotriva :-??
de ex. pt mine un lant, o bratara nu reprezinta, nimic important... e doar un simplu accesoriu pe care il port, ca orice haina sau orice altceva
Ultima modificare de stely777 (15/04/09 14:53)
_______________________________________
don't give up ... look up!
|
|
07/01/08 16:13
|
|
monday_73
membru
 Locatie: romania
Inregistat: 19/01/08
|
|
stely777 a scris:
eu nu cred ca pacatuiesti atunci cand porti o bijuterie ... |
atunci de ce la scolile crestine iti interzice sa porti cercei ?
_______________________________________
"Sufletul nostru nadajduieste in Domnul; El este ajutorul si scutul nostru." (Ps.33:20)
|
|
28/01/08 18:59
|
|
lara
membru
Inregistat: 03/12/06
|
|
Haide sa nu ne luam dupa altceva decat dupa Biblie. In urma cu 100 de ani nu stia citi oricine asadar a citit unu si a spus la toti cum a inteles el si astfel s-au strecurat unele "greseli".
Scolile crestine interzic bijuteriile dar nu interzic spaga.....
_______________________________________
Nu este nebun cel care da ceea ce nu poate tinea pentru a castiga ce niciodata nu pierde.- Jim Elliot
|
|
29/01/08 11:08
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
