|
|
|
|
|
| Autor |
| Mesaje |
Pagini: 1 ... 2 3 4 5 6 7 |
|
Andreea
membru
 Locatie: Cluj-Napoca
Inregistat: 16/08/06
|
|
Asta am scris-o ieri. E cam proaspătă şi probabil mai trebuie revizuită.
Aştept răspuns
Mă-ntreb adesea : cine sunt ?
Şi ce rost am pe-acest Pământ ?
Sunt o idee ? sunt nisip mărunt?
Sau doar un gând în adieri de vânt?
Mă-ntreb adesea : unde-i drumul meu ?
Şi calea dreaptă unde-o pot afla ?
Să fi fost cea de ieri , ce a trecut ?
Sau drumul prăfuit de azi , din viaţa mea ?
Mă-ntreb ades : pe cine să ridic ?
Să trec pe-alături sau să mă implic ?
Şi mai mereu alerg înspre văzduh
Şi-aştept plângând doar un răspuns.
Copyright Andreea © 2010
_______________________________________
His grace is enough!
|
|
21/11/10 23:28
|
|
Andreea
membru
Locatie: Cluj-Napoca
Inregistat: 16/08/06
|
|
Sper ca nu va plictisesc cu postarile astea una dupa alta. Daca da, opriti-ma!!  
Azi sunt.
Azi pot să cânt de fericire,
Deşi durerea nu a dispărut.
Mulţi zic că este sigur nebunie,
Iar eu rămân ades fără răspuns.
Cânt azi şi pentru ziua cea de mâine
Şi astfel timpul nu e risipit deloc.
Ascult fulgii de nea , zâmbesc la lună
Şi ,uneori, mă mint că lumea-ar fi a mea.
Acum dansez în licăriri de stele
Şi râd de răul ce m-a-nconjurat.
Trăiesc cu poftă în miros de mere,
Căci nu aştept să vină ziua rea.
Copyright Andreea © 2010
_______________________________________
His grace is enough!
|
|
29/11/10 11:05
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
imi picura timpul de pe degete
si de la atat azvarlit cu pietre
marea s'a prefacut in siroaie de nisip.
timpul isi repara sigur golurile numite oameni.
si ma plimba, tot singur, de'alungul unei dimineti sau alta
de'alungul stelelor ce'au murit de mii de ani
dar lumina lor alearga, tot singura'n vazduh.
sau poate chiar eu am ucis steaua
si tot singur urcat'am sus la ea
ca sa'i privesc, secunde,
lumina ce alearga'n hau, din calea mea.
si, ramas singur arunc cu pietre imprejur
fara sa le'aud cum pica
si timpul, Doamne, e destul.
|
|
15/12/10 21:19
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
am urmele tale pe caini
izgoniti cu bata din iezlea de tauri.
cel mai adanc simt ranjetul sangeriu
al ochilor aproape vii.
clipocitul ploapelor tale muscand, surd
rosturile geamurilor
face vantul, vijelios
sa geama.
strang la piept durerea si ea
ma strange in brate ce pe un copil de tata
nenascut nicicand.
nestematele noastre ard
mai mult decat ar trebui sa arda carnea
si mai putin decat orice alt gol.
Ultima modificare de edi.theraven (17/12/10 14:48)
|
|
17/12/10 14:11
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
imi placea cand ninge
sa iti pot scutura neaua de pe umeri
ca de pe doua dealuri si intre -
doua paraie pravalindu'se la vale
uneori dulci, alteori amare
dar niciodata prea zgomotoase sau reci.
imi placea cand ploua
si parul iti mirosea umed, prin palarie
a frunze de toamna
uneori galbene, alteori uscate-maronii
dar niciodata moarte sau cazute la pamant.
imi placea cand batea vantul
sa iti astern, la loc, firele de par de pe frunte
sau, de nu, sa'ti ciufulesc parul ca batut de furtuna
prin care soarele batea ca pe'un camp copt de grau.
dar am ramas stangaci si m'am pierdut,
in stangacia mea, de tot.
|
|
18/12/10 18:47
|
|
furtuna dragos
membru
 Locatie: Timisoara RO - München DE
Inregistat: 26/01/11
|
|
Adevarat
Adevarat Dumnezeu,
Dumnezeu cu adevarat,
cand auzi de EL iti trec toate,
indiferent cat esti de suparat.
Imi place de El ca e cu noi,
la bucurii si la multele noastre nevoi,
nu uita de nimeni niciodata,
nici un suflet in tristete nu e lasat.
Isi face timp pentru toate,
cu El orice se poate,
iti da tot ce ai nevoie,
te pune in fata daca erai in spate.
De mine niciodata nu a uitat,
nici singur nu m-a lasat,
sunt tot mai fericit de cand am aflat,
de un adevarat Dumnezeu, Dumnezeu cu adevarat.
e una din cateva ce le-am scris, mai multe daca vreti le am pe blog la home page:
www.furtunadragos.wordpress.com
_______________________________________
Povara Lui este usoara,
toate zilele-s cu soare,
parca sunt de vara!
|
|
26/01/11 15:47
|
|
furtuna dragos
membru
Locatie: Timisoara RO - München DE
Inregistat: 26/01/11
|
|
Stau în ploaie că am valoare!
Trăiesc veşnic,
am valoare,
am acoperire,
am asigurare,
stau în ploaie şi cresc mare..
Sigur, sigur, sigur pe mine,
că doar merg pe Mână tare,
zi şi noapte El ma tine,
şi nimic nu mă mai doare,
ploaia-i binecuvantare.
La El e toată puterea,
tot ce vrei, tot ce-ţi doreşti,
tot ce ai putea să iubeşti,
şi eu zic celui ce n-are:
- stai in ploaie că ai valoare!
Şi te vede Cel din ceruri,
în ochii Lui tu ai valoare,
Îţi dă El tot ce tu vrei,
iţi da zahăr, iţi dă sare,
ce ai nevoie să creşti mare.
El de toate mă fereşte,
foarte mult El ma iubeşte,
şi lumea mie-mi zambeşte,
stau în ploaie că am valoare,
iţi mulţumesc ţie Doamne!
_______________________________________
Povara Lui este usoara,
toate zilele-s cu soare,
parca sunt de vara!
|
|
09/03/11 19:55
|
|
giany
membru
 Locatie: ROMANIA
Inregistat: 18/05/07
|
|
Tanar Crestin as vrea sa fiu
Un fiu al Domnului Divin
Sa n-am greseala sau pacat
Ce Domnul nu mi l-a iertat
Tanar Crestin sa vrei sa fii
Frate cu ai Domnului copii
Un singur Tata tu sa ai
Sa vrei sa fi si tu in Rai
Tanar Crestin tu poti sa fii
Porunca Domnului s-o stii
Si s-omplinesti in orice zi
Chiar noapte de o fi
Tanar Crestin poti fi acum
Porneste-ndat acum la drum
Cuvantul sa il implinesti
Tanar Crestin tu esti.
_______________________________________
smile, pray, love ... it will help you to enjoy life more ...
|
|
15/03/11 13:38
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
Howdy, folks
o, dulce si veche infrangere
a imbletului de uitate carari
norii pareau gauri in mlastina plescaita de ciori
o, amara aducere-aminte
ce urca in mansadre fara scari
o, vase de lut cu pamant fara flori
privind prin geamuri naclaite de ploaie si de colb
pictate tremurat de frunze lunecand din cer cu glas de mort
o, vase de lut cu pamant fara flori
aduceti ofrande de mult-pierdutelor zari.
****************
Seară cu cadenţe arămii
Asta nu e starea mea şi
Uneori
O îmbrăţişez ca pe un
Perete mare şi neted.
Atât de mare încât,
Privind printre degete,
Aş crede că privesc toate golurile universului,
Dar absolut toate.
Şi astfel, să cred că, în sfârşit, am ajuns.
Noapte cu ritm ciudat
De parcă ar picura ploaie
Din vârf de copac.
De parcă luna ar trimite săgeţi
Izbite printre frunze, apoi frângându-se
Cu zgomot, jos.
Dar asta nu e starea mea
Şi dacă închid ochii ştiu că
Mă vei săruta pe pleoape.
Ultima modificare de edi.theraven (20/03/11 18:03)
|
|
20/03/11 18:00
|
|
furtuna dragos
membru
Locatie: Timisoara RO - München DE
Inregistat: 26/01/11
|
|
Fii atent!
Lumea asta n-are minte,
în continuu te tot minte,
prin cuvinte vrea să te alinte,
despre multe lucruri,
o să spună că sunt sfinte.
O să vezi multă minciună,
însă tu fii liniştit, deştept,
să ai parte de vreme bună,
să asculţi muzică şi tot ce vrei,
telefoanele cum sună.
Sunt mulţi ce zic,
puţini sunt cei ce fac,
să nu le faci la toţi pe plac,
în tăcere primeşti ce vrei,
de la faci toate cu cap.
Nu îţi face griji că vine sigur,
vremea când o să înţelegi,
ce înseamnă să fii singur,
vezi că nimeni nu-i lângă tine,
decât când îţi merge bine.
De nimeni nu tre să scapi,
că Dumnezeu te scapă,
când ei sub tine o groapă sapă,
cad ei fain frumos în ea,
şi se umple cu apă.
De faci calcule gândeşti,
au grijă pe cine ubeşti,
bine ar fi să te ajute,
să creşti mare cât un munte,
când greşeşti să te sărute.
Atenţie!
tu să fii atent, prezent,
Dumnezeu are o intenţie,
fii atent la tot ce spune,
îţi dă numai lucruri bune.
Şi de lumea are o pretenţie,
e foarte simplu, joacă de copii,
chiar pe toate nu tre să le ştii,
tu pe treaba ta să fii,
şi de bine să te tot ţii!
_______________________________________
Povara Lui este usoara,
toate zilele-s cu soare,
parca sunt de vara!
|
|
27/03/11 20:02
|
|
furtuna dragos
membru
Locatie: Timisoara RO - München DE
Inregistat: 26/01/11
|
|
Doamne ţie îţi mulţumesc!
că prin Tine eu trăiesc,
că trec munţi,
sau că trec ape,
sţiu că eşti mereu aproape,
dacă-i frig şi dacă-i rece,
indiferent ce se petrece,
stiu că şi asta va trece,
Va fi cald
şi va fi vară,
şi in fiecare seară,
n-o să încetez să-ţi mulţumesc,
că sunt viu,
şi că trăiesc,
şi am să stau să le povestesc,
aşa cum stau la umbra Ta,
linistit mă răcoresc,
că Tu ai grijă de toate,
problemele nu sunt uitate,
dar pacatele-s iertate,
şi cum mă bucur de viaţă,
cum de bine mă inveţi
şi mai mereu mă rasfeţi,
şi de ar fi numărate,
zilele mele lungi si late,
ale Tale fie toate,
mult îmi place sa innot,
iţi multumesc pentru tot,
mă ridici când nu mai pot,
Doamne ţie iţi mulţumesc,
am motive să iubesc,
Doamne fi Tu lăudat,
pe veci binecuvântat!
Ultima modificare de furtuna dragos (08/04/11 17:56)
_______________________________________
Povara Lui este usoara,
toate zilele-s cu soare,
parca sunt de vara!
|
|
08/04/11 17:55
|
|
furtuna dragos
membru
Locatie: Timisoara RO - München DE
Inregistat: 26/01/11
|
|
O Doamne!
Ai murit pentru noi,
deşi nu merităm,
suntem setoşi de sânge,
de parcă am fi la război.
Şi ai plătit,
ce trebuia noi să plătim,
şi ne-ai iubit,
cum trebuia noi să ne iubim.
Liberi toţi am vrea să fim,
prin tot felul de chestii,
şi dovedim că suntem nişte,
sclavi slabi ca nişte trestii.
O Doamne!
lumea doarme,
nu ştie cât te-ai chinuit,
ca păcătosul să fie sfinţit.
Toţi te-au urât,
şi toţi te-au omorât,
te-au batjocorit,
şi nu te-au iubit.
Ne bucurăm că ai înviat,
ştim că o să revii,
o să ne iei cu tine,
să fim veşnic vii.
Şi templul tău curat să fie,
inima şi mintea noastră ţi-o dăm Ţie,
de acum în veci de veci,
pe veşnicie.
(nu mai scrie adresa blogului tau dupa fiecare postare. ai scris'o o data, e suficient. feedback)
Ultima modificare de feedback (18/04/11 16:38)
_______________________________________
Povara Lui este usoara,
toate zilele-s cu soare,
parca sunt de vara!
|
|
18/04/11 14:20
|
|
furtuna dragos
membru
Locatie: Timisoara RO - München DE
Inregistat: 26/01/11
|
|
Apreciere
Şi m-aş răzbuna pe Tine,
pentru că mi-ai făcut mult bine,
ştiu că multe nu îmi ceri,
inima mea nu-i mare lucru,
dar mă răzbun cu aprecieri,
în dimineţi şi seri.
Ai trecut prin toate,
ca fiecare dintre noi,
sunt convins că te mai doare,
să ai cuie în palmele Tale moi,
şi n-a fost o zi cu soare,
suliţa în coaste şi oţet pe buzele Tale.
Ai fost şi eşti tare,
când toţi râdeau de Tine,
şi stăteau să se amuze,
deşi erau prinşi în ecluze,
legaţi în ale păcatului lanţuri fine,
pentru toţi ai făcut bine.
În scurt timp multe ai avut de trăit,
ai fost ca oricare ispitit,
îmi place de Tine că ai reuşit,
pe toate le-ai biruit,
fără ca vreodată să fi păcătuit,
prea mult trebuie să ne fi iubit.
Ai ţinut prea mult la noi,
şi noi nu merităm,
puşi pe harţă şi război,
cu aripi întinse vrem să zburăm,
visăm o grămadă de bogăţii,
şi avem o grămadă de pretenţii.
Peste cei buni şi cei răi dai ploaie,
ne iubeşti la fel de mult,
apreciez iubirea Ta,
Cuvântul Tău îmi place să-l ascult,
oricât ar fi viaţa de grea,
de la Tine vreau să învăţ şi mai mult.
Tu pui preţ pe viaţa mea,
mai mult decât pun eu,
eşti cu adevărat Dumnezeu,
ca Tine nu oricine iubeşte,
ca Tine nimeni de rău nu ne fereşte,
apreciez că ne ajuţi să trecem peste.
_______________________________________
Povara Lui este usoara,
toate zilele-s cu soare,
parca sunt de vara!
|
|
05/05/11 12:48
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
And the stars in the sky fell to earth
Muntele'si are radacinile in mare.
Sarea nu obojeste rani scrijelite in piatra.
Scrutand zarea, atingea dune spalate de ploi
Nori nu erau; nu era nici macar cer
Un hau adanc ingrijea stelele ca nu cumva
Sa fie stranse si aruncate inapoi.
Razvratite, raurile cugeau in sus
In plan vertical, apa uda peretii
Cu igrasie si ciuperci de toate formele si culorile
camera parea un cimitir ambulant.
Umezeala se transformase, incet
Intr'un clei amestecat cu huma.
Intinzand tremurat mana, intoarse cheia in broasa.
Urland, vantul astupa geamurile cu nisip
ca un roi de albine frematande.
Din uriasul fagure se prelingea aceeasi huma cleioasa.
Privind inapoi, zambi cu un zambet pastrat parca
Pentru ultima clipa in care'ar mai fi avut la ce zambi
Se vazu in urma, de fiecare data mai putred si mai ne-om
Cu mainile inclestate pe usa.
Fara sa mai tremure, privea in cer stoluri de corbi
Purtandu'i lesurile fara numar, undeva
Nu stia unde, dar asteptarea ultimelor clipe ii era atat de dulce
Incat somnul ramasese ultima mangaiere.
Muntele'si are radacinile in mare
Dar, mai jos, unde se pravalesc pietrele
Clipocitul lor astupa rugile sau strigatele.
Acolo nu sunt nori; nici macar cer.
|
|
29/09/11 19:17
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
Beyond the sea
Plecandu'mi capul, florile isi scuturara petalele.
Cerul de toamna era un cer
al tuturor anotimpurilor.
Parca sta sa ninga, imi spun
Si, ca intr'o primavara tarzie de tot
Ma invelesc cu morman de frunze
inca ne arse.
Sagetandu'mi tamplele
ploaia se prelingea anevoie pe toata lungimea bratelor
pana in causul palmelor.
Curatand glodul, se transforma, usor, in noroi.
Incet, ploaia devenea zapada, undeva,
In inaltul cerului unde abia puteai zari un alt pamant
Mai putred si mai gol si mai alb.
Ridicandu'ma
Fuioare de fum impanzeau zarea.
Jarul aprins nu incalzeste si iata cum, oamenii,
iesira goi, din casele lor albe
Acoperindu'se cu mocirla zapezii amestecate cu pamant.
“Iata'ne, murim!”, strigau
Dar nu murira.
Insa, din acea ultima clipa, viata le'a fost mai straina
Decat ii este straina linistea unei ape involburate.
Cand venii primavara,
Florile rasarira primele.
Ultima modificare de edi.theraven (30/09/11 20:37)
|
|
30/09/11 19:46
|
|
Andreea
membru
Locatie: Cluj-Napoca
Inregistat: 16/08/06
|
|
Am scris asta prin septembrie și am zis să v-o arăt și vouă. 
De ar fi vii.
Dacă gândurile mele ar prinde viață
atunci lumea din jurul meu
s-ar schimba.
Pentru că muzica, în surdină,
va fi mereu în pas cu fluturii.
Florile ar delimita drumurile
dar nu din acelea prăfuite, ci veșnic verzi
- căci verdele ar fi culoarea noastră.
Cerul nu se va întuneca ci ,noaptea,
ar fi umplut de culorile curcubeului,
căci până și inimile noastre ar pompa
un sânge multicolor.
Imaginează-ți lumea din jur,
dacă peste noapte ar exprima
ce simți, ce trăiești și cum iubești.
Eu una visez cu ochii deschiși
la paradisul care mă așteaptă…
Copyright Andreea © 2011
_______________________________________
His grace is enough!
|
|
29/10/11 18:31
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
Unul poate tine piept furtunii
poate face corzile sa sune, intr'o privire.
Isi poate gasi pacea in liniste.
Cand se pierde pe sine, insa
Eul infipt adanc
ca o pasare care nu cerul si'l pierde
nici cuibul, nici aripile
Ci, intorcandu'si capul
isi pierde stolul, ce ar duce'o acasa.
scrutand zarea
in liniste nu'si va gasi decat tacerea.
|
|
17/12/11 18:56
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
in orasul meu
clopotele nu bat cand sunt trase.
nici nu se clintesc.
funia, insa, se rupe intotdeauna
cu zgomot, izbind peretii
si spargand geamurile.
in orasul meu
strazile nu se intalnesc
ci petice de pamant
sau noroi
trec in partea cealalta.
podurile de lemn nu dainuiesc
ci se afunda mereu.
Uneori par ingaduitoare
dar de cand s'au umplut cimitirele
nimeni nu mai construieste poduri.
in orasul meu
marea nu se intinde peste uscat
si mareea se transforma in ploaie.
intre apa si tarm este un loc gol
prin care poti privi stelele.
prin care soarele lumineaza
doar o clipa, la rasarit.
in orasul meu
oamenii nu isi vorbesc
oamenii nu vand, nu cumpara.
in orasul meu
cand deschizi radioul
auzi doar fasait.
Ah, ce oroare,
pentru un meloman.
Ultima modificare de edi.theraven (22/12/11 20:02)
|
|
22/12/11 19:45
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
-Catargul ce se pravale
in toiul luptei peste mateloti
aceasta este adevarata furie a furtunii
scriu acum, intr'o clipa de nebunie
intr'o clipa cand am crezut ca vaslele
pot inainta in smoala.
cand am vazut in cenusa
focul ce a mistuit'o.
intr'o clipa in care stancile
pareau porturi
(in toiul iernii
si zapada se topeste in palmele cuiva)
Timpul este infinit
dar, vai, durerea e a clipelor
rand pe rand, asurzitoare
ca pietrele ce pica, surd.
Nu'mi pot numara
zambetele pe degete.
astazi, nu'mi mai pot numara
nici degetele.
Si nici pe ale tale
Of, si cu cata tarie as fi spus
oircui m'ar fi intrebat
ca si tu, ai tot zece.
de dragul scriiturii :
e mai de preferat ca unul sa'si doreasca
ce stie ca nu'i al lui
(astfel, pierderea il va elibera).
decat sa fie nevoit sa'si amputeze simturile
doar pentru a nu mai stii.
Ultima modificare de edi.theraven (23/12/11 09:55)
|
|
23/12/11 07:58
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
nori grei intunecau zarea
si vant de furtuna ingenunchia pomii
si toata iarba era smulsa si pamantul ramanea negru si sterp.
si ceream izbavire, Doamne
cu genunchii si palmele - rani
si ochii mai umezi ca ploile'n toamna
si sufletul picat intr'un hau fara fund.
si priveam sus, vedeam doar lumina
dar in juru'mi era frig si murdar
si in zadar luptam sa ma ridic de acolo
caci gleznele'mi erau zdrobite si moi
si talipile'mi erau numai carne
si inima'mi batea cu suspin si durere.
ma ridicam cu greu, dar, vai
cand ma uitam iarsi la mine
ma prabuseam cu vaiet de moarte
si lacrimile'mi prefaceau tarana'n noroi
si'atunci, in iubirea Sa fara margini
Isus se'apleaca si spune "Vino, acum suntem doi"
Ultima modificare de edi.theraven (10/01/12 09:45)
|
|
10/01/12 09:42
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
eram ca un pamant
fara rod si fara tel.
uscat de vanturi si de soare,
obrazul, ca brazdele, crapa tot mai adanc.
adusa de departe, o samanta
cazu, firav, plapand.
dar vantul, nu putut s'o zboare
si nici pasarile s'o fure.
si'a prins rod si a sapat in mine
adanci si vii si dulci izvoare.
si nou am fost, ca niciodata
si-acea samanta - Stanca tare
stejar cu radacini de viata
mi-a dat suflare, si un tel
sa vestesc in lumea mare
ca viata, cale si'adevar e El
Ultima modificare de edi.theraven (18/01/12 18:40)
|
|
18/01/12 18:21
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
Esti Viata, cautata si gasita
-----------------------------
din campie El mi'a ridicat muntii
si raurile Lui sunt mai limpezi ca cerul
si vad in ele penele de pescarus alergand in zbor.
este necuprinsa marea si valurile ei
si vantul ce scutura copacii.
si daca ma opresc, doar pentru o clipa
simt dragostea Ta, soptindu'mi urechilor
si umpland plamanii mei.
As alerga toate campurile
si as impleti o cununa de flori
si Ti'as aseza'o la picioare.
Te gasesc in toate
si chiar in vis, imi spui cat ma iubesti.
Esti Casa mea, frumos impodobita
Esti Tata drag si bun
O, cat doresc sa'Ti spun
Esti Viata, cautata si gasita.
Ultima modificare de edi.theraven (23/01/12 14:09)
|
|
23/01/12 09:23
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
scurt poem de imbarbatare
-------------------------
Este un Munte mai inalt ca norii
pe care daca te'nalti
vezi in zbor cocorii
ajuta'ma, o, Doamne
sa urc la fel ca Avraam.
Si'n toi de furtuna
sa iutesc pasul incins cu limbi de foc.
Cuvantul Tau sa'mi fie scutul
si cu gandul scaldat in Adevar
sa merg cu Tine inainte,
mereu si tot mereu
si cand tot iadul ma cere frematand
Tu spui, din slava Ta, cu tunet
"lasati-l. E fiu de Dumnezeu"
|
|
27/01/12 18:49
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
Prin Tine traiesc
-----------------
Ca un calaret ce se intoarce in cetate
port strigatul victoriei legat la pieptul meu.
Si daca hainele'mi sunt manjite
si picioarele'mi tremurande
sufletul meu va striga mereu numele Tau.
Si voi ridica steagul victoriei
deasurpra capului meu, ca toti
sa stie ca esti Dumnezeu.
Esti raul meu, cu apa limpede
in care se vad nestematele bunatatii Tale.
Esti adierea, care ridica frunzele
si care face copacii sa se aplece
si sa si le atarne, iar, in ramuri.
Esti glasul care imi intampina chemarea
si cand tot pamanul tace, in rugaciune,
spui : “Eu sunt Cel ce Sunt”.
Si cand podurile se sfarama
si uscatul se preface mocirla, din tarana,
eu vin spre Tine, mergand pe ape.
Ca un calaret ce se intoarce in cetate
port strigatul victoriei legat la pieptul meu.
Caci prin Tine traiesc si Tu traiesti in mine.
|
|
02/02/12 18:39
|
|
|
edi.theraven
membru
Locatie: me
Inregistat: 26/10/08
|
|
un poem fara nume
--------------------------
Cum picura stropii de apa
Scurse alene de pe frunzele de tei.
Topind gheata primaverii tarzii
Asa ma topeste dragostea Ta.
Cum aduc vaile raul la gura celui insetat
In arsita verii
Asa caile tale ma gasesc in izvoare de lacrimi.
Si setea ce o port
Imi este asa draga
Caci in iubire te caut
Si Tu, Domnul meu, esti iubire.
La usa casei mele
Imi prinzi buchete de flori
In culorile ochilor Tai,
ca toti sa stie:
Tu esti Domnul casei mele.
Si de m'as rataci, candva
Cu mila si ingrojorare
Iesi pe prispa casei sa ma strigi.
Si de n'aud, alergi ulitele, descult, sa ma gasesti.
Si chiar de cale lunga singur, am batut
Cand ma vezi, ma strangi in brate si imi spui
'Sunt aici, o, fiu pierdut'
Ultima modificare de edi.theraven (04/02/12 20:29)
|
|
04/02/12 19:42
|
|
|
|
| Felicitari Craciun, Felicitari cu ocazia Craciunului si Anului Nou, Felicitari electronice de sarbatori, Felicitari cu mesaj crestin Nasterea Domnului, Mesaje sarbatori de iarna, Urari de Anul nou, Urari sarbatori |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
Mergeti la
|
Powered by PunBB
© Copyright '02-'04 Rickard Andersson
|
|
|
|
|
